De ce NU este bine să bem apă, suc sau alcool în timpul mesei. Explicațiile medicilor

×
Publicitate

Ce înseamnă prea mult? Nu calculăm calorii. Nu vorbim despre restricții. Ne uităm spre propria biologie. Aceasta face, de fapt, calculele și ne dă informațiile.  

Cu încântare ne uităm spre Sărbători și cu propria lecție de biologie în buzunar. 

Prea multă mâncare în fiecare zi. Și mai multă mâncare de Sărbători

Ce face mâncarea prea multă? Pare cea mai simplă întrebare. Răspunsul este, de fapt, fiziologia umană. Efectele acute și cele cronice ne privesc toată biologia.

Efectele acute privesc tubul digestiv. Balonare, dureri abdominale, tranzit intestinal lent. Amplificăm neplăcerile cu lichide băute în timpul mesei.

Dr. Laura Iliescu, medic la Institutul Clinic Fundeni: „Dacă bei lichidei în timpul mesei, lichidele diluează enzimele digestive. Cu atât mai mult persistă în stomac alimentele. Se elimină mai greu”.

E valabil și pentru apa băută în timpul mesei, dar și pentru sucuri, ori alcool. Masa în liniște, pe îndelete, înseamnă să lăsați sistemul endocrin să își facă misiunea - enzimele digestive să poată fi secretate în timpul normal.

Mâncați. După digestia completă, alimentele ajung în sânge sub formă de zahăr, glucoză cu alte cuvinte. Aceasta nu rămâne însă în sistemul circulator, ci trebuie să ajungă în fiecare celulă ca s-o hrănească.

O conduce în celule din sânge, un hormon numit insulină și produs de pancreas. Este transportatorul de combusibil din lumea vie. Ca să o conducă, celulele trebuie să fie permeabile la insulină, nu rezistente.

Dr. Laura Iliescu, medic la Institutul Clinic Fundeni: „Din moment ce tot mâncăm apare acea rezistență la insulină, nu doar în țesutul adipos, ci și în celulele musculare, în ficat”.

Celule nu mai răspund la insulină. Înseamnă că nu sunt hrănite. Asta în ciuda cantității mari de mâncare. Celule rezistente la insulină înseamnă faza premergătoare diabetului.

Ne uităm din nou la pancreas. Nu doar secretă hormonul insulină, ci participă la digestie și cu enzime pancreatice. Trebuie respectate. Cantitătile mari de mâncare pot face așa numita pancreatită acută. O dramă care distruge tocmai organul vital numit pancreas.

Efectele cronice privesc sistemul imunitar și vasele de sânge, unde apare ateroscleroza. 

Articol recomandat de sport.ro
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
Funded by the European Union
Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate sunt ale autorilor și nu reflectă neapărat pe cele ale Uniunii Europene sau ale Comisiei Europene. Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea care acordă finanțarea nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.
Citește și...
Cele două reguli esențiale ale glucozei pentru o viață sănătoasă. Cum să ne gestionăm corect regimul alimentar

Ce ne controlează viața? Glucoza. Cu glucoză se hrănește fiecare celulă. Doar glucoză vrea creierul. În glucoză se transformă toate alimentele.  

LDL versus HDL. Ce rol joacă colesterolul în alimentație

Ficatul produce colesterol. Ce produce ficatul în exces poate fi atacat cu medicamente. Alimentele aduc, de asemenea, colesterol în organism.  

Care sunt riscurile unei banale răceli în cazul copiilor. Avertisment pentru părinți

Ce se întâmplă după o săptămână de răceală? Frecvent, otită. Vorbim depre infecția urechii medii, pe care o vor face peste 50% dintre copii.  

Recomandări
Explicația contabilă care a dus la scăderea statistică a inflației. Ce este efectul de bază

Inflația anuală din România a coborât la 6,2% în luna august 2026, de la 8,2% înregistrat în luna iulie, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică.

Au trecut 25 de ani de la cel mai mare atac terorist din istorie. Cum a ajutat România SUA după 11 septembrie

Se împlinește un sfert de secol de la cel mai mare atac terorist din istorie. Pe 11 septembrie 2001, două avioane de pasageri au lovit turnurile gemene din New York, care s-au făcut una cu pământul.

Salariile au crescut, dar românii rămân mult în urma Europei. O familie cu doi copii câștigă doar 29.000 de euro pe an

Deși România a avut una dintre cele mai rapide creșteri salariale din Uniunea Europeană în ultimii ani veniturile nu au ținut pasul cu scumpirile.