Dacă vrei să nu te mai vindeci de viroză și să te îmbolnăvești tot mai des ia antibiotic. „Amenințare globală”

×
Publicitate

Antibioticele nu atacă virusurile. Cu alte cuvinte, nu tratează o viroză respiratorie, de pildă.

Dacă luați antibiotice într-o viroză respiratorie, împiedicati organismul să lupte împotriva virusurilor.

Antibioticele distrug bacteriile. Nu au efect asupra virusurilor. Doar această informație înțeleasă poate reduce consumul fără sens al medicamentelor.

Prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc, Facultatea de Biologie: ”Antibioticele nu au cum să acționeze împotriva virusurilor, ba dimpotrivă, având un anumit grad de toxicitate, îngreunează funcția de imunitate a organismului antivirală. Nu pentru viroze, care sunt atât de frecvente!”.

Viroza durează mai mult, cu simptome mai severe, dacă luăm, fără sens, antiobiotice de la început. În schimb, aceasta e formulă sigură să dezvoltăm rezistență la antibiotice.

Ce înseamnă această rezistență a organismului la antibiotice Membra Academiei Române, Carmen Chifiriuc, studiază fenomenul global.

Prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc, Facultate de Biologie: ”Nu numai că nu va elimina procesul infecțios, dar va stimula bacteria, care este rezistentă, să se multiplice. Deci ce nu te omoară, te face mai puternic. Infecția respectivă va fi mult mai puternică și cu tendință de cronicizare”.

Din păcate, fenomenul este și mai grav. Bacteriile comunică între ele. Bacteriile rezistente la antibiotice duc informația mai departe. La toate bacteriile bune pe care avem în organism și fără de care nu putem trăi.

Bacteriile comunică între ele, iar sistemul imunitar va deveni din ce în ce mai slab în fața infecțiilor

Prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc, Facultatea de Biologie: ”Se numesc chiar așa, platforme genice mobile. E ca și când bacteria rezistentă ar avea o firmă de transport camioane. Încarcă aceste camioane și le distribuie în toată lumea microbiană. Va deveni rezistentă. Este una dintre cele mai mari amenințări, nu doar de sănătate publică, ci una dintre cel mai mari amenințări globale”.

Din cauza schimbului de informații între bacterii, ele vor deveni rezistente la antibiotic. Riscul cel mai mare este ca, în propriul intestin, populat masiv de bacterii, să apară o specie rezistentă la antibiotice.

Și toate bacteriile bune din intestin vor căpăta această rezistență, care înseamnă apărare slabă și foarte slabă în fața tuturor infecțiilor.

Antiinflamatoarele, medicamentele antiacid, antibioticele. Luate fără sens ajung la nivelul bacteriilor din intestine și produc haos. Așa apare inflamația. Intestinul devine permeabil.

Dr. Steluța Boroghină, medic primar pediatru: ”În loc ca intestinul nostru să respingă și să ducă spre excreție toate substanțele care au rezultat din metabolism și care sunt toxice, le lasă să treacă din nou în fluxul sanguin”.

Aceasta înseamnă inflamația sistemică.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO S-a aflat cauza morții soției lui Wladimir Klitschko
FOTO S-a aflat cauza morții soției lui Wladimir Klitschko
Citește și...
Un medic a dezvăluit greșeala făcută de mulți români care cred că fac mișcare. „Nu este activitate fizică reală”

Mișcarea previne aritmiile cardiace, artero-scleroza, dar și apariția cheagurilor din vene.  

La ce trebuie să fim atenți atunci când cumpărăm un aliment. Ne poate afecta rinichii și crește tensiunea

Când citiți eticheta unui aliment, uitați-vă la cantitatea de sodiu. Dacă are sub 15% din consumul de referință al unui adult, vorbim despre cantitate limitată de sare. În caz contrar, este prea mult.  

Ce trebuie să bei când ai febră. „Nu trebuie doar apă”. Explicația Mihaelei Bilic

Apa cu electroliți este principala recomandare în caz de febră, atunci când avem vreo infecție.  

Recomandări
Dunărea a atins cel mai scăzut nivel din istorie. În locul apei de 2 metri adâncime, sunt plante de 2 metri înălțime

Din cauza secetei, Dunărea a atins un nou minim istoric, iar situația actuală depășește cel mai grav scenariu înregistrat în ultimii 40 de ani. 

Ce spun experții despre măsurile propuse de ministrul Educației după dezastrul PISA. ”Bă, mă leși?!”. Ce trebuie făcut

După rezultatele slabe înregistrate de elevii români la testele internaționale PISA, ministrul Educației vine cu primele măsuri. 

Cum ajung urșii să trăiască tot mai aproape de casele din România. Puii, crescuți tot mai des lângă oameni

Cercetătorii spun că ursoaicele învață de mici să își crească puii lângă sate și orașe.