Explicația o găsim în ficat, unde o enzimă este blocată de prea mult suc. Această enzimă, odată blocată, nu mai reglează fin vasele de sânge. Și apare hipertensiunea.
Atunci cand bem un pahar de suc proaspăt de fructe ori de legume dulci, îi dăm organismului apă și fructoză în cantitate mare, dintr-odată. Din stomac, fructoza, un tip de zahăr, nu se duce în sânge, ci direct în ficat și îi încetinește funcția. Blochează enzima așa numita oxid nitric sintetaza. Aceasta reglează și arterele. Care e urmarea?
Dr. Roxana Voica, medic gastroenterolog: Oxid nitric sintetaza este enzima care reglează foarte fin vasele de sânge, ca să nu facem tensiune și, când ea e blocată, nu mai poți să faci dilatația vaselor de sânge, și întâlnim mulți tineri cu hipertensiune. Imaginați-vă e ca și cum bei un pahar de alcool rapid. Fiind lichid, se absoare și se metabolizează în ficat și acolo face grăsime e același principiu, se inhibă enzima oxid nitric sintetaza.
Apare inflamația, crește LDl colesterol, colesterolul rău. Și, culmea, acidul uric. În mod normal, odată ce consumăm proteine, organismul produce acid uric. Este folosit de organism, după care excesul, eliminat de rinichi. Sub acțiunea constantă a fructozei în cantitate mare și rapid obținută, acidul uric crește după ce colesterolul rău crește.
Dr. Roxana Voica, medic gastroenterolog: Problema e că am scăpat de aceste fibre, nu mai avem la nivelul stomacului, la nivel pereților nimic să ne protejeze. Biciuind ficatul direct, se transformă în grăsime și în substanțe pro-inflamatorii, ne inflamează. Treptat, biciuind ficatul, această grăsime se transformă în particule de colesterol rău și în acid uric. Acidul uric, pe care îl găsim în gută, dar de la această fructoză. De ce? Se blochează oxid nitric sintetaza, este o enzimă care se blochează când ficatul este bombardat de fructoză. Și vedem la copii grăsime, un pic de obezitate abdominală, nu mănâncă multă carne, ci multe fructe sub formă de suc.
Cum funcționează ficatul?
Ne spun analizele de sânge numite transaminaze. Le găsiți pe buletinul de analize cu numele AST și ALT.
Dr. Roxana Voica, medic gastroenterology: Au transaminaze foarte proaste și cred că mănâncă sănătos, dar oamenii nu înțeleg acest principiu. Orice lichid se absoarbe mult mai rapid, nu înțeleg necesitatea fibrelor, dacă ați mânca 10 portocale, absorbția fructozei, a zahărului nu e aceeași pentru că aceste fibre se dispun la nivel stomacului ca niște foi de salată care încetinesc viteza de absorbție și niciodată nu voi avea aceea cantitate când dau pe gât 250 de ml de suc de portocală.
Ne uităm și la celulele din rinichi, numite nefroni. Cele care asigură, de fapt, funcția acestor organe vitale.
Fiecare copil se naște cu un număr de nefroni, celule renale, egal cu cel al adultului, adică 1 milion. 500 pentru fiecare rinichi în parte, însă funcția acestora se maturizează treptat. Mai ales la începutul vieții nu au nevoie de sucuri dulci, indiferent de sursă.
Prof. dr. Mihaela Balgradean, medic primar pediatru nefrolog: Un copil nu ajunge la maturizarea funcției renale decât dupa vârsta de 2 ani. Abia la aceasta vârsta discutam de posibilitatea rinichilor de a integra tot felul de substanțe și de a face o alegere între ceea ce metabolizeaza organismul și ce se elimină.
Pentru protecția acestor celule din rinichi e important să nu le oferiți des sucuri, indiferent de sursă. Și nici mezeluri.
