Aşa au apărut dietele împotriva cortizolului sau produsele împotriva acestui hormon. Sunt doar iluzii şi e bine să rămână doar iluzii.
Ashwagandha este cea mai cunoscută plantă care ajută organismul să se adapteze la un nivel ridicat de stres.
Dr. Antonela Burlacu, medic primar endocrinolog: „Se vehiculează folosirea ashwagandhei. Mare atenţie la persoanele care au tiroidită autoimună, deoarece ashwagandha este o plantă foarte prietenoasă cu noi, dar la o persoană cu tiroidită autoimună sau lupus sau artrită reumatoidă, deci cu o boală autoimună, poate să declanşeze un puseu de boală. Deci grijă mare cu ashwagandha şi alte medicaţii magice. E o nebunie, o modă în media online nemedicală, în care toată lumea îşi dozează cortizolul, îl găseşte mare pentru că noi trăim cu cortizol şi caută metode să îl scadă. Şi acolo jos e un click – cumpără pastile, plasturi, trebuie să facem puţină lumină. Noi, fără glandele suprarenale şi fără cortizol, nu trăim, nu există viaţă, cortizolul ne ţine tensiunea şi glicemia”.
Nu puteţi să scădeţi acest hormon cu plante sau medicamente naturiste. Glandele suprarenale produc cortizol, supranumit hormonul stresului. Secretăm hormonul cortizol la ora 6 dimineaţa, ca să avem forţă să ne trezim, iar după ora 10 scade. Iar secretăm un vârf la ora 17, apoi iar scade. Este dependent de ritmul somn-veghe.
O singură analiză de sânge arată prea mult cortizol? Nu înseamnă nimic din punct de vedere medical. În bolile în care există secreţie mare - vorbim de tumori ale hipofizei din creier ori ale glandelor suprarenale - secreţia e mărită constant, nu există fluctuaţii normale. Iar în acest caz, medicul endocrinolog face analize repetate ale hormonului din salivă şi din urină, pe 24 de ore, plus imagistică.
Cum putem să creştem în mod nedorit cortizolul? Nu dormim bine. Sau seara adormim foarte târziu. Ce rezultă? Creşte greutatea. Iată de ce:
Dr. Steluţa Boroghină, medic primar pediatru: „Inversarea ritmului, seara, în loc să fie minim, va fi maxim, vom înmagazina mult mai bine. La ora aceea, ei mănâncă prostii hipercalorice şi dimineaţa nu se mai secretă cât ar trebui şi se îngraşă”.
Cei mai mulţi oameni fac această legătură – „sunt stresat, deci îmi creşte hormonul de stres, cortizolul – aşadar mă îngraş de la stres”. Dar nu există o relaţie directă, spun medicii. Ne îngrăşăm de la dulciurile pe care le mâncăm de obicei inconştient la stres.
Odată ce ne loveşte stresul, apar de fapt vârfurile de glicemie. Imediat, glicemia scade abrupt. Apare foamea. De ce se întâmplă acest circuit?
Dr. Steluţa Boroghină, medic primar pediatru: „Creierul se simte ameninţat că e ameninţare terminată, fizică sau emoţională, şi trimite impulsuri – „Apără-mă!”. Şi cum se apără? Mănâncă. Şi ţi-e foame. Ne îngrăşăm nu de la cortizol crescut, ci de la spike-urile de glicemie, care fac hipoglicemie. Mănânc şi nu mă mişc şi mănânc dulce – mă îngraş”.
