Balonare și mărire în volum a abdomenului. De ce nu este bine să consumăm sucuri dulci, pline de zahăr

×
Publicitate

Imediat după ce mânăncăm, burtica devine asemenea unui balon. Unde greșim? Bacteriile din intestin sunt deranjate când apare balonarea. Deranjate zilnic înseamnă inflamație și ficat gras.

Mulți credem că vom câștiga timp dacă mâncăm rapid un covrig, în loc să stăm la masă. Așa ajungem să ronțăim toată ziua o bomboană, niste stiksuri stând comod, pe scaun la serviciu. Însă, aceste obiceiuri ne inflamează organismul.

Prof. univ. dr. Laura Iliescu, medicină internă Institutul clinic Fundeni:
E de ajuns să îti dai seama că te balonezi imediat după ce mănânci, îti dai seama că ceva s-a întâmplat acolo. Se asociază și colonul iritabil.

Colonul itritabil deranjează cel mai mult, fie balonarea care apare din cauza acestei microbiote, care e afectată”.

Tot organismul, dar și bacteriile din intestine vor trei mese pe zi, spațiate în timp. Între ele, apă. Nu știu ce să facă, dacă sunt bombardate cu mâncare. Nu le plac nici sucurile dulci, pline de zahăr.

După masă, totul pică greu? Ne gândim că ne salvează medicamentele anti-acid, care produc bacteriile rele în intestine, și produc, din nou, inflamație, ne spun medicii.

Inflamația activează celule periculoase, așa-numitele celule stelate ale ficatului. Nu lasă tocmai ficatul, adică principala uzină de energie a organismului, să producă energie, acesta e ficatul gras.

Înseamnă haos în complicatul comportament alimentar.

Prof. univ. dr. Laura Iliescu, medicină internă Institutul clinic Fundeni: „Până la a ne speria că nu facem ce nu trebuie, trebuie să înțelegem că jumate de oră activitate fizică pe zi, manâncat regulat și divers, și nu în cantitate mare, asta trebuie să fac, și să iți facă plăcere.

Nu mănânci pe jumătate de masă, în timp ce înveți, faci programări, duci copilul la meditații”.

Creierul controlează comportamentul alimentar. Avem neuroni, care stimulează pofta de mâncare și neuroni, care o opresc.

Hormonii produși de stomac, pancreas, intestin ori țesutul gras, trimit și ei semnale, permanent, către creier.

Avem așadar în organism un sistem perfect de informații pe care îl putem distruge, însă fără mișcare și cu prea multe doze de mâncare pe zi.

O doză poate fi un covrig, de exemplu sau un suc dulce băut dintr-odată.

Articol recomandat de sport.ro
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
Citește și...
Senzaţia de foame: Cum o putem controla şi ce hormon ne ajută să scăpăm de ea. Sfatul specialistului

Medicamentele pentru slăbit date de medicul endocrinolog sau diabetolog au succes peste tot în lume. Acționează asemenea unui hormon produs în intestin și scad senzația de foame.

Cum ne îngrășăm? Nu privim spre farfurie, ci spre creier, care reglează caloriile

”M-am hotărât să slăbesc și vreau să se întâmple azi!”. O persoană din două a luat această hotărâre. Și nu a respectat-o. Vedem des eșecul dietelor.

Cum evităm excesul de sare. Doar persoanele care suferă de boli de inimă trebuie să mănânce fără sare

Cum evităm excesul de sare? Cel mai simplu este să renunțăm la solnița de pe masă.

Recomandări
Salariile au crescut, dar românii rămân mult în urma Europei. O familie cu doi copii câștigă doar 29.000 de euro pe an

Deși România a avut una dintre cele mai rapide creșteri salariale din Uniunea Europeană în ultimii ani veniturile nu au ținut pasul cu scumpirile.

PRO TV face un anunț de 10! Nadia Comăneci se alătură juriului „Românii au talent”. „Mă bucur enorm”

Într-o emisiune de 10, în fața unui public de 10, o personalitate care a făcut din 10 un simbol al perfecțiunii, pornește în căutarea unor concurenți de 10! 

Creatorii inteligenței artificiale vorbesc despre extincția speciei umane. ”Riscăm să fim șterși de pe fața Pământului”

Pe măsură ce se perfecționează, inteligența artificială riscă nu atât să elimine specia umană, cât, mai degrabă, să creeze riscuri tot mai mari pentru infrastructura critică, de la transporturi și comerț până la energie ori sănătate.