Dar și ce face adolescentul e perfect normal, din cauza nivelului de dezvoltare la care se află creierul lui. Haideți să aflăm cum să îi... înțelegem.
Între 14 și 19 ani, centrul de comandă din creier este amigdala. O structură responsabilă pentru soluția – luptă sau fugi. Și pentru satisfacții imediate. Din acest motiv, la această vârstă apar frecvent consumul de vape-uri ori țigări, consumul de alcool ori consumul excesiv de rețele sociale.
Smaranda Cernescu, psihoterapeut familie și parenting: „În aceste etape, creierul este eminamente social emoțional, asta înseamnă că este inundat de emoțiile care vin din relațiile cu ceilalți. Care cum sunt? Avem bullying, avem dezamăgire, primele tentative de relații amoroase, multe se soldează cu eșec. Nu avem inteligență socială, adică managementul emoțiilor, e greu și pentru un adult!”
De ce adolescentul nu se gândește la consecințele de mâine
„Nu ai învățat și ai examen!!” – poate să spună părintele. „Nu ai timp să înveți, dacă nu te apuci… din timp”. Aceste neliniști ale părinților se lovesc de... nimic. Aceasta deoarece creierul adolescentin nu înțelege consecințele din viitor. Nu e încă dezvoltat.
Spre 24 de ani, creierul prefrontal preia comanda. Abia atunci, putem să planificăm, să înțelegem consecințele din viitor și să fim raționali. Ce pot face părinții până atunci? Să fie toleranți și să-și încurajeze copiii. Și să învețe cum să facă diferența între normalitatea în adolescență și o afecțiune psihiatrică? De exemplu, tulburarea de anxietate.
Smaranda Cernescu, psihoterapeut familie și parenting: „Primul și cel mai important criteriu este în momentul în care emoțiile îmi afectează buna funcționare zilnică, tulburări de somn, de alimentație, stare generală afectată, nu mai simt motivație, plăcere, nu văd de ce, stare de copleșeală, e prea mult. Insomnia e de mai multe feluri – faptul că nu adorm, mă trezesc de multe ori în timpul nopții, mă trezesc prea dimineață, nu am somn REM, adică somnul acela profund.”
Când anxietatea nu mai este doar o stare trecătoare
Tulburarea de anxietate este o boală. Are nevoie de ajutor specializat. Un episod de anxietate poate apărea oricând. Nu se știe când va apărea... al doilea. Nu trebuie să fie legat de un eveniment stresant sau nefericit.
Dr. Eduard Moțoescu, medic primar psihiatru: „E cel mai divers posibil tablou în cadrul tulburării de anxietate. Omul nu își mai amintește lucruri pe care le-a traversat de curând, lipsa atenției e teribilă, se concentrează doar pe această senzație pe care încearcă să o controleze. Intră într-un lanț al evitărilor până la manifestări vegetative – omul crede că are boli serioase, teribile. Mulți apelează camerele de gardă pentru că anxietatea se simte asemenea unui infarct. E foarte simplu, tratamentul și efectul tratamentului apar destul de rapid. Calitatea vieții este absolut evident ameliorată, de aceea mulți pacienți, când dorim să le întrerupem tratamentul, au rețineri în a-l opri. Tratamentul nu dă dependență și nu are efecte serioase pe termen lung.”
Stresul cronic poate afecta creierul
Stresul cronic modifică și chimia creierului și conectivitatea creierului, ceea ce cauzează sau agravează frecvent tulburările de anxietate. Peste 30% dintre oameni experimentează o tulburare de anxietate în timpul vieții.
Calitatea vieții se ameliorează cu o combinație dovedită între medicamente și terapie cognitiv-comportamentală.
