În mod normal, acum începe tratamentul, chiar dacă nu aveți încă plăci de colesterol constituite. Iată explicațiile:
Viteza prea mare a sângelui. Aceasta e hipertensiunea. Erodează interiorul vaselor de sânge. În eroziuni, se depune accelerat placa de colesterol. Înainte de depuneri, carotidele arată că suferă. Se vede la ecografie.
Dr. Gabriela Răileanu, medic cardiolog aritmolog: „O valoare prag stabilită prin mai multe studii la 0.9 mm, ea indică risc crescut de a dezvolta boli cardiovasculare indiferent că vorbim de infarct sau AVC. În zona îngroșată acolo va veni o depunere accelerată de colesterol”.
Corespondent PROTV: „Testele care arată inflamația din organism sunt proteina C reactivă, fibrinogen, VSH. Analizele sunt puțin mărite? Vorbim tot de risc cardiovascular, ne spun medicii. Ateroscleroza înseamnă de fapt inflamație în tot organismul”.
Depunerile de grăsime din vase fac sistemul imunitar să își trimită armate de apărare. Armatele desfășurate produc inflamație.
Dr. Gabriela Răileanu, medic cardiolog aritmolog: „Organismul încearcă să se apere, dar ineficient. depunerile tot se produc, dar noi folosim acești markeri de inflamație. O proteină C reactivă mai mare de 3 sugerează un pacient cu risc mai mare de a dezvolta boala cardiovasculară.
Prin aceste informații, date de ecografia de carotide și testele de inflamație, putem să prevenim infarctul ori AVC. Aceasta deoarece medicul știe că trebuie să vă trateze preventiv.”
Depunerile din arterele carotide sunt evidente imagistic. Ne explică riscurile medicul de neuro-radiologie intervențională, Theodor Lutz.
Dr. Theodor Lutz, neuroradiologie intervențională: „Interiorul vasului pe unde trece sângele e subțiat. Asta duce la: 1. Scade volumul sângelui care ajunge în cap și 2. oricând se poate rupe un tromb din această placă care să ajungă în cap și să determine blocarea unui vas de sânge.”
Boala se trateză prin radiologie intervențională. Metoda controlează și posibilele complicații.
Dr. Theodor Lutz, neuroradiologie intervențională: „Zona subţiată o trecem cu un firicel subțire cu anestezie locală prin inghinal, ducem un balonaș sau un stent, acesta se dilată, împinge placa mare de aterom către lateral.
În timpul intervenției se pot rupe trombi foarte mici şi să ajungă în cap, avantajul nostru ca medici de radiologie intervețională este că putem să vedem trombul în cap şi să îl scoatem, astfel încât pacientul să nu aibă o urmare a acestei proceduri. La operația chirugicală nu se vede ce se întâmplă în cap.”
