Din această cauză, cei mai mulți oameni își descoperă hipertensiunea după foarte mult timp. În lipsa tratamentului, pot apărea distrugeri ale rinichilor sau ale inimii. Fără niciun simptom - așa crește tensiunea arterială.
Elisabeta Bădilă, medic primar cardiolog: „Nu mai apare durerea acută de cap, nu mai apar tulburări de vedere, de auz. Vorbesc de o persoană la care tensiunea crește încet și sigur. Inima e un organ care funcționează ca o pompă. Ce înseamnă hipertensiune? Înseamnă că valorile presiunii sunt mari. Ca să poată să învingă această presiune crescută, își îngoașă pereții, nu mai sunt atât de elastici, ci rigizi”.
Adaptarea inimii la hipertensiune înseamnă insuficiență cardiacă.
Hipertensiunea lovește direct rinichii. Aceste organe vitale nu își fac treaba, se acumulează în organism sodiu și potasiu. Ambele minerale acționează direct asupra sistemului circulator.
Cristina Căpușă, medic primar nefrolog: „Hipertensiunea depinde mai mult de capacitatea rinichiului de a se juca – în sensul de a elimina ori de a reține sarea în organism - decât de o afecțiune a inimii. Mai degrabă inima se îmbolnăvește pentru că este presiune arterială crescută. Și rinichiul e un organ, care intervine în producerea hipertesiunii arteriale”.
Inima suferă? Determină o afectare a rinichiului și invers, rinichiul suferă. Declașează boli ale inimii.
Cristina Căpușă, medic primar nefrolog: „Să își măsoare presiune arterială o dată pe an, încă de la vârsta de 20 de ani. Nu înseamnă că trebuie să ajungi la 50 să te doară în piept, și atunci îți măsori tensiunea”.
Hipertensiunea se tratează cu medicamente, cu mișcare și cu mâncare cu puțină sare.
