Psihologii sfatuiesc parintii sa respecte emotiile copiilor lor. De ce trebuie sa ii lasati sa faca singuri unele activitati
"De la un an pot sa mananc! Si sa beau apa. Deci lasa-ma singur!", asa traduc psihologii nevoile celor mici. Lasati-i singur sa se imbrace, sa manance si chiar sa incerce sa se spele singuri.
Tot psihologii ne invata si ca pe intreaga perioada a copilariei si adolescentei sa la respectam emotiile. Si sa nu ii blamam pentru ele. "De ce plangi?", "De ce te vaiti?", "De ce te tii tot timpul de mine?" Chiar asa. Oare de ce?
La un an de zile, copilul recunoaste lingurita. Si poate sa o foloseasca singur.
Bogdana Bursuc, psiholog: "Noi pe principiul- te murdaresti, esti mic, nu mananci suficient de repede, le dam pana la 4-5 ani. Ii transmitem un mesaj de inadecvare. Ceea ce nu e bine. Mesajul- tu nu te descurci. Ii imbracam, noi ii incaltam, le desafacem banana, napolitana. Lucruri pe care pot sa le faca singuri".
Este un mesaj indirect - Nu esti in stare! - si se repeta, de nenumarate ori pe zi. De fapt, invariabil, parintii le cer copiilor sa faca multe actiuni de care sunt capabili doar adultii.
Bogdana Bursuc , psiholog: "De exemplu, atunci cand vine vorba de emotii, trebuie ajutati foarte mult timp sa isi gestioneze emotiile. Multi dinte noi, si adulti, nu stim. Dar de la copii avem pretentia sa poata - de exemplu: esti baiat mare , nu mai plange, te duci acolo si te linisteti, vorbim cand te linistesti".
Sa se autolinisteasca este doar un exemplu de abilitate specifica adultului.
Bogdana Bursuc, psiholog: "Din punct de vedere psihologic si medical ei nu le pot face, neurologic, nu au creieul suficient dezvoltat. Deci la ce pot sa faca nu ii lasam, la ce nu pot trebuie sa faca, deci le spunem in ambele cazuri- tu nu esti in stare"
Va dati seama ca ati gresit? Indiferent de varsta copilului, vocalizati acest lucru: "Am gresit!"
Adina Dumitrescu, psiholog: "E cel mai bun lucru pe care pot sa-l fac. Ii arat copilului meu unde am gresit, ii arat ca nu este vina lui, nu este responsabilitatea lui si ii ofer si un un model prin care el sa isi recunoasa pe mai departe greselile pe viitor".
Priviti-l, asadar, din perspectiva corecta a dezvoltarii lui neurologice si psihologice.
Etichete: comportament, copii, copilarie, csid, parinti,
