Pacienți cu COVID, descoperiți cu noduli pulmonari preexistenți. Pandemia a dus la o campanie nebănuită de screening
De un an de zile, cei mai mulți români care au trecut printr-un episod de COVID-19 au fost evaluați imagistic prin CT de torace.
Au făcut parte, indirect, din cel mai amplu exercițiu de screening la nivel național. Țara noastră nu derulează astfel de programe. Pandemia ne-a forțat, așadar, ca în numai câteva luni să recuperăm cel puțin 30 de ani de screening, în vederea identificării cancerului de plămân.
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
O singură ţigară! Luăm startul unor modificări spectaculoase. Şi începem de la micile baloane, numite alveole pulmonare, prin care respirăm.
Un stadion mare e conţinut de fiecare dintre noi în proprii plămâni. Alveolele pulmonare, adică balonaşele prin care respirăm, dacă ar fi desfăşurate, puse una lângă alta, ar umple un stadion. Reacționează la poluare, şi la fum de ţigară, prin inflamaţie.
Dr. Beatrice Mahler, medic primar pneumolog: „Noxele distrug fibrele elastice de la nivelul alveolelor. Dintr-un plămân care se destinde, este pliabil, devine un plămân mic și dur.”
În al treilea rând, noi suntem apărați în organism de neutrofile. În plămân sunt alte celule imunitare - macrofagele - foarte inteligente. Fumul de țigară le intoxică, organismul produce mai multe, dar incapabile.
Și apărarea imunitară nu mai există!
Tuburile respiratorii suferă şi ele de la fum. Acestea sunt tapetate cu perişori numiţi cili. Împing impurităţile, dar şi mucusul spre exterior. Prima leziune, determinată de fumat, e pe aceşti cili, care nu se mai mişcă cum trebuie. Mucusul începe să se adune. Apoi celulele cu cili sunt distruse de fum. Sistemul imunitar nu le mai controlează, apare tumora pulmonară. Dar şi risc crescut de infecţii pulmonare.
Înainte de era COVID-19, dacă ajungeaţi la spital cu o pneumonie făceaţi radiografie pulmonară. Dar aceasta, spun medicii, nu poate demasca inclusiv noduli pulmonari foarte mici ori noduli pulmonari situaţi în spatele inimii.
Cei mai mulţi pacienţi infectaţi cu SARS-COV-2 au fost investigaţi prin CT. Şi, spun medicii, astfel au fost descoperite formaţiuni tumorale în stadii incipiente. Când, optim tratate, nu intervin în speranţa de viaţă.
Felix Dobrițoiu, medic specialist chirurgie toracică: „Formațiuni tumorale care au au fost tratate mult mai uşor, pacienţii neavând simptome altele decât cele de COVID, nu aveau simptome care să sugereze prezența unui neoplasm pulmonar. A fost COVID, diagnosticat după toate protocoalele, operat după.”
În prezent, atât pentru biopsia unui nodul, cât şi pentru operaţia care elimină o formaţiune tumorală din plămân sunt utilizate tehnicile minim invazive. Pacientul e funcţional rapid. Presupun însă anestezie generală. Şi aşa numita intubaţie selectivă.
Dr. Felix Dobrițoiu, medic specialist chirurgie toracică: „O intubaţie care ne ajută să dezumflăm plămânul pe care lucrăm, să nu fie funcţional în momentul ăla, apoi să-l umflăm”
20% dintre nodulii pulmonari descoperiţi întâmplător sunt maligni. Şi nu în faze incipiente. Aceasta, deoarece nu produc simptome!
Plămânii pot fi cel mai sigur vizualizaţi prin aşa-numitul CT de torace cu doză mică.
După 40 de ani, recomandarea este să faceţi această investigaţie. Dacă sunteţi fumător. Ori dacă în familie aveţi rude care au suferit de cancer de plămân. La orice vârstă, prevenţia activă împotriva cancerului de plămân este renunţarea la fumat.
Sursa: Pro TV
Etichete: coronavirus, plamani, ct, screening, noduli, tumori,
Dată publicare:
28-03-2021 10:44