Poluarea determină celulele imunitare din plămân să nu mai fie reactive. Cum ne putem proteja
Pulberile din aer determină celulele imunitare din plămân să nu mai fie reactive. Adică să nu mai apere. Iar fenomenul numit smog produce accese puternice de tuse și acolo unde organismul nu luptă cu infecții respiratorii.
Poluarea, așadar, ne afectează pe mai multe planuri. Aflăm cum ne putem proteja.
Particule mici de poluare din aer. Cu cât sunt mai mici, cu atât lovesc mai tare sistemul imunitar. Ne explică expertul imunolog Carmen Chifiriuc. Primele reacţionează celulele numite macrofage. Încearcă să le distrugă. Pot să distrugă însă doar bacterii, visusuri şi fungi.
Carmen Chifiriuc, profesor universitar doctor la Facultatea de biologie din cadrul Universității Bucureşti: „Nu fac decât să se satureze de aceste particule. Ele intră într-o stare reactivă care înseamnă producerea semnalelor de ajutor”.
Cer ajutorul altor armate imunitare. Rezultă o bătălie puternică şi fără sens. Tradusă prin inflamaţie severă.
Carmen Chifiriuc: ”Se activează excesiv şi pot să facă leziuni la nivelul ţesutului pulmonar. Dacă vine şi un virus care la rândul lui face un răspuns inflamator exagerat desigur ca răspun imun va fi exagerat cu leziuni la nivelul ţesutului pulmonar”.
Dar, din plămân, particulele, pe care le numim poluare, ajung în sânge. Determină şi aici inflamaţie şi cresc riscul de atero-scleroză. Şi lovesc direct rinichii, adică filtrele sângelui.
Ştefan Voicu, profesor Facultatea de Chimie: ”În aer există particule de plastic, de ciment, de praf fie că introducem prin respirat, prin băut sau mâncat nu vor afecta un singur organ, ci toate organele, şi plămânii şi rinichii, ele vor ajunge în sânge şi vor afecta tot organismul”.
Ce facem? Presiuni! Ca atunci când primim prognoza meteo să primim şi nivelul de poluare. E mare? Mască!
Masca, spun specialiştii, ne protejează de virusuri, adică de particule infime. Particulele solide din poluare sunt mai mari decât virusurile. Deci vor rămâne sigur aici. La orele de vârf, în trafic, masca chiar contează chiar dacă se va fi terminat pandemia!
În al doilea rând, în orele de trafic intens, nu aerisiţi. În maşină, nu ventilaţi aerul din exterior. Iar în apartamente sunt utile aparatele pentru filtrarea aerului.
Din păcate, nu doar maşinile şi fabricile sunt de vină. Oxizii de azot, pe care îi vedeți expuși pe tăblițele electronice care evaluează calitatea aerului, intră în contact cu razele ultraviolete. Formează ozon - la nivelul la care respirăm noi.
Ozonul intră la rândul lui în reacție cu poluarea. Și rezultă compuși și mai toxici, adică smog foto-chimic. Cum se simte acest tip de smog? Când respirați, simțiți iritație la nivelul gâtului. Apar accese puternice de tuse, chiar dacă nu aveți nici astm și nici vreo infecție respiratorie.
De aceea, masca ar trebuie să intre în rutina apărării împotriva poluării.
