Frica și anxietatea, un pericol real pentru copii în timpul pandemiei. Cum îi putem ajuta
Mai multa frică simte un copil în comparație cu orice adult. Din două motive, care țin de dezvoltarea lui. Din păcate, ultimele luni au adăugat un al treilea motiv care poate contribui la anxietate.
Ce e de făcut când pe micuț îl doare des capul ori burtica? Se numesc somatizări și exprimă frica.
Se numește cortex pre-frontal și este partea din creier responsabilă de reglarea emoțiilor și de decizii.
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
Are cea mai lungă perioadă de dezvoltare – până la 24 de ani. Copiii și adolescenții vor simți frica mai des și mai puternic decât adulții de peste 24 de ani.
Adina Dumitrescu: „Din punct de vedere neurologic, creierul lor nu a internalizat frica și pentru că nu au experinte de viață în care să poată anticipa, să le asemene cu ceva”.
Pe de alta parte, frica este un instinct primar. Găsim însă frica sănătoasă și frica nesănătoasă. Care poate apărea des în cazul celor mici.
Adina Dumitrescu: „Dau un exemplu. Eu trăiesc în București, mi-e frică de crocodili, șansa să mă mănânce un crocoil e foarte mică, acesta e un exemplu – acesta e o frică nesănătoasă.”
Frica nesănătoasă devine anxietate - adică frica pur și simplu, simțită indifent de context. Creierul trimite corpului semnale de pericol și așa apar așa numitele somatizări.
În acest moment, copilul are nevoie de ajutor specializat. Starea lui este o condiție medicală.
Din păcate, lunile de pandemie au determinat și adulții să simtă frica celui mic. Situația pe care o trăim e complet nouă. Nu avem repere. Nu avem cum să anticipăm evenimentele din lunile următoare. Exact așa simte și un copil, aflat în fața unui eveniment complet nou din viața lui, care îi crează discomfort.
În această perioadă, copiii au nevoie să nu își vadă părinții că îi judecă permanent pe alții, în contextul pericolului.
Bogdana Bursuc, psiholog: „Apropo de stigmatizare - oamenii care încep să se judece reciproc. Percepția pericolului o chestie extraordinar de subiectivă, indiferent ce informații citim din surse autorizare, avem o modalite permanentă de a le interpreta în funcție de istoria nostra de viață”.
Copilul vă aude permanent că judecați alți oameni în contexul pandemiei. Îi măriți și mai mult percepția pericolului. Adică îl expuneți și mai tare anxietății.
