De ce parintii nu trebuie sa fie prea severi, dar nici prea ingaduitori. Cele doua varste imposibile ale copiilor
Ce au in comun un copil de cinci ani si un adolescent de 16? Aproximativ aceeasi structura emotionala, spun, suprinzindu-ne, psihologii.
Vorbim despre doua praguri extrem de periculoase in dezvoltarea celor mici. Sunt asa-numitele "varste imposibile". Pretabile, din pacate, la violenta in familie, conform statisticilor facute in Romania.
Intre 3 si 7 ani invatam relatiile sociale. Cei mici simt la intensitate extrema toate emotiile rezultate din interactiunea cu parintii, colegii sau educatorii.
Diana Stanculeanu, psiholog: “Un prescolar va trai multa furie, frustrare, teama, emotii traite extrem. Se bat, musca, scuipa. Daca un copil isi traieste foarte intens o emotie de furie, cum il va ajuta un parinte la fel de furios?”
Copiii de gradinita au nevoie sa invete despre ceea ce traiesc. Au nevoie de un parinte calm si cald. Cind izbucnesc crizele de personalitate, linistiti-i indelung. Apoi stabiliti reguli. Din pacate, statisticile arata ca in aceasta perioada, copiii romani primesc prima lor palma....
In adolescenta, experimentam aceleasi reactii 100 % emotionale, precum in cazul prescolarilor. Daca si parintele raspunde cu aceeasi intensitate si in acelasi registru, rezulta conflicte fara pauza.
Diana Stanculeanu: “Un sfat pentru parinti e sa-si aleaga bine mizele, pentru ca daca orice devine conflict in familie de la culoarea unghiilor pina la freza adolescentului, nu vor mai putea sa faca diferente intre ceea ce e cu adevarat important.”
Dispusi sa negociati, nu sa controlati - este ceea ce vor copiii. Si ceea ce va face viata mai usoara. Psihologul Petruta Grigoriu ne impartaseste din propria experienta. Are 3 copii adolescenti. “Exista parinti care spun eu nu accept copilul meu sa guste alcool la vreun party, eu nu concep copilul meu sa puna gura pe o tigara, eu nu concep ca fata mea sa faca dragoste inainte de nu stiu ce virsta. Concepi sau nu, lucrurile se vor intimpla. Copiii vin intotdeuna sa intrebe dar trebuie sa gaseasca un spatiu in care parintii sa nu se oripileze. Copiii au intrebari despre sexualitate, despre droguri”
Daca va oripilati, n-o sa va mai intrebe nimic. Pentru ca nu vrea sa va… nelinisteasca. Si atitudinea parinteasca prea rigida ii creeaza adolescentului sentimentul puternic de vina. Pentru toata viata. Situatia diametral opusa e la fel e periculoasa.
Petruta Grigoriu, psiholog: “Pe versantul celalalt gasim parinti noi fumam impreuna, bem impreuna, suntem prieteni si povestim despre orice. Nu suntem prietenii copiilor nostril, putem sa fim prietenosi dar nu prietenii lor, parintii lor raminem toate viata. “
Stim ca totul pare imposibil, dar sunt doar doua lucruri esentiale de care chiar propriul copil are nevoie sa tineti cont.
Etichete: adolescent, copii, emotii, parinti, Psihologie, vina,
