CSID. Lista neagră a îndulcitorilor care pot avea efecte negative asupra organismului
Nu poți să le ai pe toate! Acesta pare să fie, pentru moment, părerea specialiștilor pe o temă care, paradoxal, lasă un gust amar celor care au vrut să slăbească renunțând la zahăr... și au eșuat!: îndulcitorii.
Cu alte cuvinte, încă nu avem garanții că numărul mic de calorii și efectul puternic de îndulcire nu vin la pachet cu efecte adverse, pe care să le resimțim peste zeci de ani.
Veți vedea ce se întâmplă dacă punem în ceașca de cafea aburindă sau într-un ceai aromat o pastilă, în loc de un vârf de linguriță de zahăr... fără sfatul medicului.
Chimia și medicina sunt, de câteva zeci de ani, într-o relație de dragoste și ură cu înlocuitorii zahărului. E clar că pentru o anumită categorie de consumatori, cum sunt diabeticii, era nevoie de soluții, ca să nu fie privați de gustul dulce. Dar, pentru persoanele sănătoase care vor să slăbească, privarea de glucide nu e o idee bună.
Într-o proporție mod neașteptată, cei care renunta complet la zahăr și îl înlocuiesc cu îndulcitori sintetici continuă să se îngrașe și ajung mai repede la obezitate.
Pe rafturi se găsesc zeci de feluri de îndulcitori, sub formă de tablete, praf, picături, cuburi și sirop. Iată lista albă, adică variantele naturale.
Siropul de arțar are mai puține calorii, dar îndulcește mai mult decât zahărul, e bogat în minerale și antioxidanți.
Extractul de ștevie - produsul-vedetă al ultimilor ani - e de 200-300 de ori mai dulce decât zahărul și nu se metabolizează, deci este excelent pentru diabetici.
Xilitolul are mai puține calorii decât zahărul, deși e la fel de dulce; se absoarbe și se metabolizează lent și oferă în plus un efect antibacterian.
Conf. dr. ing. Alina Simion, Facultatea de Chimie Aplicată: ”Nu poate fi descompus de către microorganisme, spre exemplu microorganismele din cavitatea bucală. Nu se transformă în acizi, în special în acizi lactici. Și prin urmare nu atacă smalțul dinților, deci nu produce carii. De aceea se găsește în majoritatea gumelor de mestecat. Prin urmare mai lăsăm din când în când copiii să mestece și gumă”.
Să vedem și ”lista gri” a îndulcitorilor care ar trebui să vă pună în gardă: aspartam, ciclamat, zaharină, acesulfam, sucraloză, taumatină.
Înlocuitorii artificiali sunt non-calorici, au cost scăzut și nu produc carii. Dar dezavantajele par a strivi beneficiile: consumați pe termen lung, în cantități mari, devin toxici.
Conf. dr. ing. Alina Simion: ”Importante sunt efectele toxice pe termen lung. Organismul este obișnuit și de fapt poate să funcționeze doar cu glucide naturale. Creierul simte senzația de dulce și trimite semnale către pancreas, dar această insulină nu e folosită, pentru că noi nu avem glucoză în sânge. Această stimulare degeaba și frecvență a pancreasului duce până la urmă la pancretită. Eu cred că e cazul tuturor îndulcitorilor care păcălesc organimul”.
Așadar, în anumite condiții, îndulcitorii sintetici pot sta la baza unor afecțiuni intestinale și tulburări de comportament. Care sunt acele condiții... specialiștii încă deliberează!
Cercetarea științifică are o dinamică uluitoare. E foarte posibil ca unele concluzii, date astăzi ca certe, să fie zdrobite peste cinci ani. De exemplu, testele pe șoareci au arătat că zaharina favorizează cancerul la vezica urinară; aspartamul e legat cu incidența crescută a tumorilor cerebrale; la oameni nu s-a dovedit însă un asemenea efect.
Concluzia: e nevoie de câteva generații ca să ne dăm seama dacă în raportul beneficiu- risc asumat consumatorul iese câștigător.
Etichete: csid, dulce, indulcitori, zahăr,
.webp)
