Cei care se îngraşă lent au cele mai mari riscuri să acumuleze grăsime agresivă
Medicii spun că cei care se îngraşă lent au cele mai mari riscuri să acumuleze grăsime agresivă. Acest tip de masă nedorită produce modificări grave în vasele de sânge.
Vă regăsiţi într-o astfel de situaţie? Lăsaţi dietele haotice, pentru că vă faceţi mai mult rău decât bine. Apelaţi la un specialist!
Cei care se îngraşă lent au cele mai mari riscuri să acumuleze grăsime agresivă. Acest tip de masă grasă produce modificări grave în vasele de sânge. În al doilea rând, numărul celelelor din pancreas care secretă insulină e mai mic decât normalul unui om sănătos. Şi îl al treilea rând, lipidele din organism încep să fie metabolizate haotic.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Aşadar kilgramele puse lent sunt motiv de mers la medicul specialist şi nu motiv de diete haotice. O altă situaţie care are nevoie de atenţia unui specialist în diabet şi boli de nutriţie este cantitatea chiar mică de grăsime, dar concentrată pe abdomen.
Catrinel Macovei, medic primar diabet şi nutriție: ”Chiar dacă luăm puţin, un kilogram, el se depune abdominal unde are alt impact asupra sănătăţii. De acolo apare avalanşa metabolică ce declanșează într-un final diabetul, boala cardiacă şi steatoza hepatică - ficatul gras.”
Aceste două situaţii arată că în interior totul suferă. Suferinţa însă se poate obiectiva tardiv. Spre exemplu, când glicemia a depăşit 120, deja pancreasul nu mai poată să facă faţă excesului de semnale pe care le da chiar propria grăsime. Pe de altă parte, e important să ştiţi că toate aceste modificări metabolice pot să regreseze şi nu să se îndrepte spre boală.
Să adăugaţi alte kilogram înseamnă pasul spre asa- numitul ”sindrom X metabolic’’. Acesta înseamnă hipertensiune, grăsimi crescute în sânge, nivelul acidului uric modificat şi valori mari ale glicemiei.
Puţină mâncare e prima recomandare şi mers pe jos. În această puţină mâncare, cât mai puţină grăsime:
Acad. dr. Maya Simionescu, cercetător patologie moleculară: ”Lipidele pe care le luăm în cantităţi prea mari nu mai apucă să fi curăţate din organism şi atunci ce fac ele se învârt aşa în sânge şi ajung în anumite zone din circularie, din artere şi se depun un pic şi încă un pic şi pe acolo nu mai trec aşa de bine celulele roşii. Nu nu numai că se îngustează, poate să se închidă şi atunci ai infarct, accident vascular.”
În aceeași măsură puţin zahăr. Atenţie mare pentrcu a zahăr găsiţi şi în pâine, şi în mezeluri, şi în sosuri şi chiar în murături.
Acad. dr. Maya Simionescu, cercetător patologie moleculară: ”Cantitatea crescută de glucoză, de zahăr în sânge afectează, cărăuşii de cholesterol. Produc placă atesclerotică mai repede, e ca o masă de billiard dai într-una şi se întâmplă altceva, este un accelerator clar al procesului de ateroscleroză.”
În România, 4 milioane de oameni care se înscriu în profilul X metabolic. Controlul bolii înseamnă puţină mâncare şi multă mişcare, oricât de banal ar suna.
