Ce trebuie să facă pacienții, după COVID, să nu rămână cu plămânii afectați. Sfatul medicilor

×
Codul embed a fost copiat

Analizăm un alt episod al luptei anti-COVID, cel în care infecția respiratorie a depășit primele bariere imunitare și a ajuns în plămân.

Ca orice război aprig, și lupta organismului cu SARS-COV-2 lasă cicatrici la acest nivel. Nu sunt țesut funcțional - țesut prin care respirăm, adică - și se investighează prin computer tomograf de torace și spirometrie. În recuperarea după infecție ajută enorm gimnastica respiratorie.

Programul de recuperare al muşchilor care participă la respiraţie îmbunătățește respirația post- infecţie COVID-19.

Gelu Cosma, kinetoterapeut: „Muşchiul diafragmă e un muşchi important, prin reeducarea lui putem să compensăm o deficienţă de respiraţie - cum ar apărea într-o fibroză pulmonară.

Cum apare fibroza pulmonară? În timpul unei infecţii virale, alveolele pulmonare, prin care respirăm, ajung să fie pline cu lichid. Nu mai funcţionează. Tot ce nu mai este biologic funcţional - spun legile naturii- se distruge!

Citește și
Radiografie
Risc ridicat de sechele pulmonare în cazul copiilor infectați cu SARS-COV-2. Avertismentul medicilor

Dr Dana Nedelcu, medic primar radiologie: „Alveola se umple cu lichid, nu se mai pot realiza schimburile de gaze. Organismul încearcă să înlăture această dramă pulmonară şi apar cicatricile - aşa se întâmplă şi când te tai pe piele”

Cicatricile se pot remite cu ajutorul corticoizilor, adică cu ajutorul anti-inflamatoarelor prescrise de medic, aceasta ca să nu rămână pe viaţă și să deveniţi astfel un pacient cronic, cu o capacitate pulmonară redusă. Ne explică medicul pneumolog:

Dr. Iulia Filipescu, medic specialist pneumologie: „Se poate iniţia tratament după ieşirea din carantină, corticoterapie orală, cu doze scăzânde, în medie cam o lună de zile. Fibroza pulmonară poate persista –au arătat şi studiile, până la 3-6 luni - iar în lipsa oricărui tratament poate deveni ireversibilă”

Ce este fibroza pulmonară

 

Fibroza pulmonară - adică cicatrici ireversibile - scad funcţia plămânilor pe viaţă. Plămânii sunt însă intim legați de inimă.

Dr. Dana Nedelcu, medic primar radiologie: „Plămânii înconjoară inima, totul este intim legat în corpul nostru. Nu se poate că plămânul să fie afectat, să aibă fibroză, şi inima să stea bine merci, va suferi.”

Suferinţa înseamnă, în timp, insuficiență cardiacă.

După ce aţi trecut de infecţia COVID-19, mergeţi la o evaluare imagistică a plămânului. Se numeşte CT pulmonar nativ, adică fără substanţă de contrast. Leziunile pulmonare mici nu se văd la o simplă radiografie. Alături de CT, medicul pneumolog va face şi o spirometrie, adică un test neinvaziv, care evaluează funcţia pulmonară.

Aşa aveţi şansa să primiţi tratament post COVID, care reduce riscul de a rămâne toată viaţa cu cicatrici în locul celulelor funcţionale din plămân.

 

Citește și...
Cele două investigații care trebuie făcute de pacienții care s-au vindecat de Covid-19
Cele două investigații care trebuie făcute de pacienții care s-au vindecat de Covid-19

CT pulmonar plus spirometrie – sunt două investigații care trebuie făcute de pacienții care s-au vindecat de Covid-19.

Risc ridicat de sechele pulmonare în cazul copiilor infectați cu SARS-COV-2. Avertismentul medicilor
Risc ridicat de sechele pulmonare în cazul copiilor infectați cu SARS-COV-2. Avertismentul medicilor

Medicii atrag atenția asupra riscului ridicat de sechele pulmonare, în cazul copiilor infectați cu SARS-COV-2, chiar dacă episodul de boală a fost ușor sau chiar asimptomatic.

Plămânul, organul cheie în infecția cu SARS COV-2. Traseul virusului la nivel pulmonar, explicat de medicul pneumolog
Plămânul, organul cheie în infecția cu SARS COV-2. Traseul virusului la nivel pulmonar, explicat de medicul pneumolog

SARS COV-2 poate avea un impact puternic asupra organismului celui infectat. Dr. Alina Stanca, medic primar pneumolog la MedLife, explică modalitățile prin care virusul afectează plămânii bolnavului.

Recomandări
Povestea medicului Radu Lupescu, eroul bolnavilor din Franța. Munca lui a fost recunoscută de președintele Emmanuel Macron
Povestea medicului Radu Lupescu, eroul bolnavilor din Franța. Munca lui a fost recunoscută de președintele Emmanuel Macron

Alungat de mineri, când a înțeles că n-are timp de pierdut într-o Românie aflată în degringoladă după Revoluție, un medic român și-a clădit o carieră impresionantă în Franța.

Cristina și Traian, doi tineri români care au reușit să urce pe cele mai înalte culmi ale arhitecturii, în Paris
Cristina și Traian, doi tineri români care au reușit să urce pe cele mai înalte culmi ale arhitecturii, în Paris

Să visezi că te așezi deasupra lumii ca să-i construiești arhitectura viitorului este credința care a dus la Paris doi tineri, acum zece ani. Au pornit de la zero, iar, azi, proiecte importante ale arhitecturii mondiale au în fundație și numele lor.

Trăim în cea mai bună Românie de până acum
Trăim în cea mai bună Românie de până acum

Trăim în cea mai bună Românie de până acum