Situatia continua sa fie tensionata la frontiera croato-sarba. Grecia se teme ca Vestul va prelua doar refugiatii calificati

Urmariti acest subiect si pe Twitter: @StirileProTV

SUMARUL EVENIMENTELOR:

►Fluxul de migranti spre Europa Occidentala via Balcani continua sa fie important
►Doi migranti arestati de politia ungara, anchetati sub suspiciunea de terorism
►Ungaria: Presa internationala prezinta o imagine distorsionata a evenimentelor
►Grecia se teme ca statele vest-europene vor prelua refugiatii calificati si ea va ramane cu ceilalti

Citește și

Austria a returnat peste 5.000 de migranti catre statele prin care au trecut, in special Romania si Bulgaria

Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

Fluxul de migranti spre Europa Occidentala via Balcani continua sa fie important

Circa 4.500 de persoane au sosit dinspre Ungaria la frontiera austriaca intre miezul noptii si 04:30 GMT, potrivit politiei austriece. Joi, 7.500 de migranti au ajuns la frontiera cu Austria, un numar considerabil mai mica fata de 10.000 cat erau asteptati. Cea mai mare parte a migrantilor isi continua calatoria spre Germania. Fluxul a scazut usor joi in Ungaria, unde 8.104 migranti au fost recenzati, dupa un record de 10.046 miercuri, a anuntat politia ungara vineri. Acesti refugiati vin aproape in exclusivitate din Croatia, dupa ce Ungaria si-a sigilat frontiera cu Serbia la 15 septembrie.

Zagreb a indicat vineri ca a inregistrat 8.500 de noi sosiri de migranti joi, ceea ce ridica la 55.000 numarul persoanelor care au tranzitat aceasta tara de la acea data. Totusi, afluxul de migranti ramane important la frontiera intre Macedonia si Grecia, unde intre 3.000 si 4.000 de persoane trec zilnic inainte de a merge in Serbia. Crucea Rosie sarba a remarcat o crestere a sosirilor direct din Bulgaria, o ruta mai putin utilizata pana acum.

Situatia continua sa fie tensionata vineri dimineata la frontiera croato-sarba, in principal din cauza restrictiilor privind circulatia vehiculelor sarbe, instituite de Zagreb in semn de protest fata de facilitatile de tranzit acordate de Serbia migrantilor. Subiectul este de asemenea in centrul unei dispute intre Ungaria si Austria si urmeaza sa fie abordat vineri, la Viena, de catre cancelarul austriac Werner Fayman si premierul ungar Viktor Orban.

Doi migranti arestati de politia ungara, anchetati sub suspiciunea de terorism

Politia ungara a arestat doi migranti suspectati ca ar fi luat parte la atacurile impotriva fortelor de ordine la punctul de trecere a frontierei de la Roszke saptamana trecuta si sunt anchetati pentru presupuse legaturi cu organizatii teroriste, a informat vineri canalul de stiri M1, relateaza MTI.Politia i-a arestat pe cei doi suspecti alaturi de alti sapte migranti la Gelse, in districtul Zala, dupa ce au coborat dintr-un tren.

Purtatoarea de cuvant a politiei nationale, Viktoria Csiszer-Kovacs, a declarat pentru MTI ca sunt anchetati opt migranti. Ea a precizat ca, tinand cont de faptul ca ancheta este in curs de desfasurare, nu poate oferi informatii suplimentare si a refuzat sa confirme informatia potrivit careia printre cei arestati se afla migranti care ar fi luat parte la incidentele violente de la Roszke.

Szijjarto: Presa internationala prezinta o imagine distorsionata a evenimentelor din Ungaria

Mass-media internationala prezinta o imagine unilaterala a evenimentelor din Ungaria si a masurilor luate de autoritatile deEVE la Budapesta in legatura cu criza migrantilor, a declarat ministrul de externe Peter Szijjarto intr-un interviu difuzat vineri de BBC, relateaza MTI. Szijjarto a declarat ca, saptamana trecuta, migrantii au aruncat cu pietre si bucati de beton ore intregi in politistii ungari, ranindu-i pe acestia, inainte ca tunurile cu apa si gazele lacrimogene sa fie folosite pentru a-i opri pe migranti la punctul de trecere a frontierei de la Roszke dintre Ungaria si Serbia.

El a criticat faptul ca imaginile difuzate de televiziuni au aratat doar politia ungara folosind gaze lacrimogene fara a arata si motivul. “Se simte clar faptul ca o campanie media internationala este in curs de desfasurare impotriva Ungariei”, a adaugat Peter Szijjarto. Referindu-se la comentariile recente ale cancelarului austriac Werner Faymann care a condamnat faptul ca Ungaria i-a urcat pe refugiati in trenuri si i-a dus intr-un loc diferit decat cel la care se asteptau, Szijjarto a spus ca afirmatiile lui Faymann au fost nedrepte deoarece aceste persoane au ocupat gara din Budapesta si zonele publice in loc sa mearga la punctele de primire a migrantilor unde li s-ar fi dat hrana si li s-ar fi oferit servicii medicale.

Ca raspuns la criticile privind procesarea de catre Ungaria a cererilor de azil depuse de persoanele care sosesc dinspre Serbia, Szijjarto a declarat ca Serbia este o tara sigura unde viata nimanui nu este in pericol. Totodata, el a respins interpretarea politicilor guvernului ungar potrivit careia doar refugiatii crestini sunt bineveniti, iar musulmanii sunt considerati o amenintare. “Nu, nu este adevarat. Pur si simplu nu este adevarat. Daca cineva este refugiat, ii oferim lui sau ei un adapost, asta facem noi”, a spus el, adaugand ca deciziile sunt luate pe baza faptelor si nu a emotiilor. “Ungaria nu poate accepta migranti economici”, a spus in incheiere Szijjarto.

Grecia se teme ca statele vest-europene vor prelua refugiatii calificati si ea va ramane cu ceilalti

Odata ce cotele obligatorii de refugiati au fost impuse statelor Uniunii Europene, urmatorul punct in discutiile privind aceasta chestiune va fi modul in care vor fi selectati refugiatii care vor fi redistribuiti, preocupare manifestata si de organizatiile umanitare din Grecia, releva un articol publicat joi de agentia EFE.

Grecia este principalul beneficiar al cotelor, dintre cei 66.000 de refugiati care vor fi impartiti intr-o prima etapa, 50.400 urmand sa fie preluati din taberele de pe teritoriul ei. In aceasta etapa vor fi redistribuiti numai refugiati proveniti din Siria, Irak si Eritreea. Dar in Grecia sosesc si migranti din alte state, precum Afganistan, iar ce se va intampla cu acestia si cu cei din cele trei tari mentionate care nu vor fi relocati inca nu este clar, remarca Nikitas Kanakis, presedintele filialei grecesti a organizatiei Medici fara Frontiere (MsF).

In plus, “tarile din nordul Europei ii vor primi pe cei mai bine instruiti, iar ceilalti, ce vor face?”, se intreaba reprezentantul MsF, care estimeaza ca decizia privind cotele obligatorii “ar putea crea in Grecia o problema permanenta”. Si presedintele organizatiei umanitare grecesti “Praksis”, ce ofera asistenta sociala si medicala migrantilor ajunsi in Grecia, Tzanetos Antypas, crede ca sistemul de cote de refugiati mai mult va agrava situatia. Tarile din “nordul Europei vor folosi Grecia, Italia si Malta ca locuri de selectie (a refugiatilor) si nu se vor interesa de cei care nu vor fi selectati”, iar acestia din urma nu isi vor putea continua drumul catre centrul si nordul Europei, riscand sa ramana blocati pe teritoriul grec, subliniaza sursa citata.

Primele trei centre de inregistrare si selectare a migrantilor, asa numitele “hotspoturi”, vor fi deschise pana la sfarsitul lunii octombrie pe insulele grecesti Lesbos, Kos si Leros. Conform ultimelor date ale Organizatiei Internationale pentru Migratie (OIM), dintre cei aproximativ 430.000 migranti care au ajuns in acest an cu diverse ambarcatiuni in Europa traversand Marea Mediterana, 309.000 au tranzitat Grecia, tara unde cei mai mai multi nu doresc sa ramana, obiectivul lor fiind sa ajunga in vestul Europei, destinatia preferata fiind Germania.

Odata ajunsi in insulele grecesti, migrantii sunt transportati organizat de catre autoritati la Atena, de unde ei isi continua calatoria prin Europa. Drept urmare, guvernul grec a fost adesea acuzat ca nu isi protejeaza granitele si ca ajuta migrantii sa ajunga in Europa, mai ales ca, in conformitate cu regulamentul de la Dublin (ce reglementeaza examinarea cererilor de azil in Europa), refugiatii trebuie sa ceara azil in prima tara unde ajung in spatiul comunitar.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl