Marea Britanie ofera 136 de milioane de euro pentru refugiati, iar Franta 100 de milioane. Ce suma a anuntat Klaus Iohannis

24-09-2015 07:28


Europa este inca departe de o solutie, in criza refugiatilor. Avertismentul vine din partea cancelarului Angela Merkel, dupa summitul extraordinar al Uniunii Europene de la Bruxelles.

Liderii au convenit asupra intariri frontierelor exterioare ale Uniunii, dar si pentru sprijinirea statelor vecine Siriei, cum sunt Turcia, Iordania si Libanul - primele unde ajung cei care fug de razboi.

Dupa mai mult de 6 ore de dezbateri la Bruxelles, presedintele Consiliului european, Donald Tusk, a anuntat "cel putin" un miliard de euro in plus pentru ajutorarea refugiatilor. Banii vor merge catre agentiile care ajuta migrantii aflati in tarile vecine Siriei.

Kaus Iohannis, presedintele Romaniei: "Romania a decis sa aloce 300.000 de euro pentru urmatorii trei ani. Reprezinta un multiplu al sumei care a fost pana acum alocata acestei cauze."

Premierul britanic a anuntat ca tara lui va contribui cu 136 de milioane, iar Franta cu 100 de milioane, dupa cum a facut cunoscut presedintele Holland. Liderii europeni spera că sirienii vor avea mai putine motive sa ia calea exilului catre Europa, daca vor beneficia de conditii mai bune de trai in aceste tabere.

Donald Tusk, presedintele Consiliului European: "Este clar ca valul cel mare de migranti inca nu a ajuns in Europa. Din acest motiv, trebuie sa modificam politica usilor si ferestrelor deschise. Haosul de la granitele externe trebuie sa se termine."

Angela Merkel, cancelarul Germaniei: "Sunt absolut convinsa ca Europa nu are nevoie doar de distribuirea punctuala, dar si de un sistem de plata pentru distribuirea corecta a refugiatilor in tarile Uniunii Europene. Am facut primul pas, dar mai avem multe de facut".

S-a ajuns usor la un consens si in privinta crearii de asa-numite "hot-spoturi" in tarile din prima linie a valului de migranti. In aceste centre, cei abia sositi vor fi identificati, inregistrati si amprentati. Iar autoritatile din Grecia si Italia vor beneficia de ajutor logistic din partea agentiilor europene.

Imigrantii care nu vor primi azil, vor fi trimisi inapoi in tarile de origine. Totodata, din aceste centre, refugiatii vor fi relocati catre alte state membre ale Uniunii.

Jean Claude Juncker, presedintele Comisiei Europene: "Intalnirea s-a desfasurat intr-o atmosfera mai placuta decat ma asteptam."

Asta si pentru ca... liderii europeni reuniti la Bruxelles nu au mai discutat despre cotele obligatorii, subiect care a nemultumit inclusiv Romania. Agenda intalnirii s-a axat pe ajutorul pe care trebuie sa-l primeasca statele din care provin refugiatii, tari ca Turcia, Iordania sau Liban.

In timp ce mii de imigranti continua sa strabata Balcanii indreptandu-se spre nordul Europei, se aprind tot mai mult tensiunile dintre Croatia si Serbia. Fiecare si-a inchis partial frontiera pentru vehicule provenind din cealalta tara.

Zagrebul insista ca autoritatile de la Belgrad sa nu mai trimita imigranti spre teritoriul Croatiei, ci sa-i orienteze direct spre Ungaria si Romania.

Nou record de migranti inregistrat in Ungaria. Tensiuni intre Serbia si Croatia din cauza fluxului de refugiati de la granite

Un numar record de 10.046 de migranti au intrat miercuri in Ungaria, in mare lor majoritate din Croatia, a anuntat joi politia, citata de AFP.

Aceasta cifra bate precedentul record de 9.380 de migranti intrati in tara care a fost inregistrat la 14 septembrie, in preziua inchiderii de catre Budapesta a frontierei cu Serbia, pe unde tranzitau majoritatea refugiatilor.

Din cei 10.046 de migranti inregistrati miercuri, 9.939 vin din Croatia, tara prin care tranziteaza de noua zile cvasitotalitatea fluxului de migranti in Balcani, arata Agerpres.

Sositi la frontiera croato-ungara, marea majoritate a migrantilor sunt transportati direct de autoritatile ungare spre frontiera cu Austria, de unde isi continua drumul spre Germania.

Viktor Orban: Ungaria poate lasa migrantii sa ajunga in vestul Europei, daca varianta gardurilor nu este populara

Ungaria fie isi va proteja 'frontiera verde' cu garduri, fie, 'in cazul in care aceasta optiune nu este atat de populara', i-ar putea lasa pe migranti sa traverseze teritoriul sau pentru a ajunge in Austria si Germania, a declarat joi dimineata premierul ungar Viktor Orban la Bruxelles, dupa summitul extraordinar al celor 28 de state membre ale UE, consacrat crizei migratiei in Europa, relateaza MTI.

"Cancelarul austriac a afirmat fara echivoc ca, daca putem sa-i oprim pe migranti doar cu ajutorul un gard, atunci ar trebui mai degraba sa-i lasam sa treaca", a afirmat Orban pentru jurnalistii ungari. 'Aceasta optiune ar trebui luata in considerare', a adaugat el.

Orban a precizat ca participantii la summit au fost de acord cu privire la cinci din cele sase propuneri inaintate de Ungaria, insa nu au reusit sa ajunga la o pozitie comuna asupra celei de-a sasea, si anume ca Grecia ar trebui sa-si protejeze granitele in colaborare cu Uniunea Europeana in cazul in care nu este in masura sa faca acest lucru singura.

"Este pacat deoarece aceasta a fost cea mai importanta propunere. In acest sens, frontiera externa a Europei nu este inca aparata si migrantii care incalca acordurile internationale continua sa soseasca prin Grecia", a mai spus Orban, estimand ca participantilor la summit le-a lipsit determinarea si curajul pentru a face acest pas. "Cred ca nu au considerat acest aspect la fel de important cum il consideram noi", a adaugat premierul ungar.

Croatia a interzis intrarea pe teritoriul sau a cetatenilor si masinilor sarbe

Croatia a interzis intrarea pe teritoriul sau a cetatenilor si masinilor sarbe, a anuntat joi politia de frontiera croata, dupa ce Serbia a interzis miercuri seara traficul autovehiculelor de transport marfa si a produselor croate, relateaza Reuters.

"Titularii de pasapoarte sarbe si masinile inmatriculate in Serbia nu pot intra in Croatia pana la noi ordine", a declarat un ofiter de politie pentru Reuters prin telefon de la Bajakovo, principalul punct de trecere a frontierei intre cele doua foste republici iugoslave.

Serbia a interzis miercuri seara traficul autovehiculelor de transport marfa si a produselor croate in cadrul unei dispute intre cele doua tari in legatura cu numarul mare de migranti care le trec frontierele, relatiile dintre cele doua state ajungand astfel la cel mai scazut nivel de la inlaturarea de la putere a fostului lider sarb Slobodan Milosevic in 2000, noteaza Reuters.

Potrivit France Presse, Croatia intentioneaza astfel sa faca presiuni asupra Belgradului pentru a redirectiona fluxul de migranti si refugiati spre Ungaria si Romania. Peste 44.000 de migranti ce fug de razboi si saracie din Orientul Mijlociu si Africa au intrat in Croatia prin Serbia intr-o saptamana.

Belgradul a oprit de la 16 septembrie trimiterea migrantilor spre Ungaria, o tara ce si-a inchis cu un gard de sarma ghimpata cei 175 de km de frontiera cu Serbia. De atunci, Croatia a devenit noua cale de acces spre Europa de Vest, aminteste sursa citata.

Serbia interzice intrarea autovehiculelor de transport marfa si produselor croate pe teritoriul ei

Serbia a interzis miercuri seara intrarea pe teritoriul ei a autovehiculelor de transport marfa si produselor croate, ca raspuns la o masura a Zagrebului care a interzis luni intrarea in Croatia a camioanelor venind din Serbia, in timp ce relatiile dintre cele doua tari au ajuns la cel mai scazut nivel de la rasturnarea fostului om forte sarb Slobodan Milosevic in 2000, noteaza Reuters si AFP.

Croatia intentioneaza astfel sa faca presiuni asupra Belgradului pentru a redirectiona fluxul de migranti si refugiati spre Ungaria si Romania. Peste 44.000 de migranti ce fug de razboi si mizerie din Orientul Mijlociu si Africa au intrat in Croatia prin Serbia intr-o saptamana, aminteste France Presse.

Serbia a anuntat ca isi rezerva dreptul de a recurge la represalii si a lansat Croatiei un ultimatum care a expirat la 22.00 GMT miercuri seara.

"Dupa miezul noptii (22.00 GMT), niciun camion inmatriculat in Croatia si niciun alt vehicul sau mijloc de transport incarcat cu produse croate nu va putea intra pe teritoriul Serbiei", a declarat ministrul sarb de interne Nebojsa Stefanovic in direct la televiziunea nationala (RTS).

Stefanovic, care s-a exprimat la postul de frontiera Batrovci-Bajakovo, a precizat ca decizia intra in vigoare pentru "toate posturile de frontiera ale Serbiei", deoarece tara este expusa "unei agresiuni economice" si "trebuie acum sa-si apere interesele".

Ministrul a deplans "atitudinea iresponsabila" a autoritatilor croate si a precizat ca "guvernul sarb este gata sa revina asupra deciziei sale imediat, cu conditia ca postul de frontiera Batrovci-Bajako sa fie deschis circulatiei autovehiculelor de transport marfa".

In ziua de miercuri, camionagii furiosi au blocat tot traficul la singurul punct de trecere a frontierei inca deschis intre Serbia si Croatia, pentru a protesta impotriva deciziei Zagrebului.

Belgradul a oprit de la 16 septembrie trimiterea migrantilor spre Ungaria, o tara ce si-a inchis cu un gard de sarma ghimpata cei 175 de km de frontiera cu Serbia. De atunci, Croatia a devenit noua cale de acces spre Europa de Vest.

Saptamana trecuta, Croatia a inchis deja sapte din cele opt puncte de trecere a frontierei cu Serbia, in incercarea de a reduce fluxul de migranti. Dar ea a redeschis punctul de frontiera din apropiere de la Sid-Tovarnik pentru a permite trecerea masinilor, in timp ce camioanele trebuie sa faca un ocol prin Bosnia pentru a intra in Croatia sau pentru a iesi.

Deciziile liderilor europeni

O solutie pentru criza migratiei, cu care se confrunta in prezent Europa, trebuie cautata la sursa.

Pornind de la aceasta premisa, liderii europeni, reuniti intr-un summit extraordinar la Bruxelles, au hotarat sa sporeasca sprijinul acordat tarilor precum Turcia, Iordania si Liban, care adapostesc milioane de refugiati sirieni. O alta decizie a vizat deschiderea unor centre speciale pentru inregistrarea imigrantilor, in Grecia si Italia, pana la finalul lunii noiembrie.

Liderii europeni au hotarat sa acorde un miliard de euro agentiilor ONU care ofera ajutor milioanelor de sirieni, aflati in taberele de refugiati din Turcia, Liban si Iordania.

Kaus Iohannis, presedintele Romaniei: "Romania a decis sa aloce 300.000 de euro pentru urmatorii trei ani. Reprezinta un multiplu al sumei care a fost pana acum alocata acestei cauze."

Franta, pe de alta parte, a anuntat ca va contribui cu 100 de milioane de euro, in 2016 si 2017. Liderii europeni spera ca sirienii vor avea mai putine motive sa ia calea Europei, daca vor beneficia de conditii mai bune de trai in aceste tabere de refugiati.

Donald Tusk, presedintele Consiliului European: "Este clar ca valul cel mare de migranti inca nu a ajuns in Europa. Din acest motiv, trebuie sa modificam politica usilor si ferestrelor deschise. Haosul de la granitele externe trebuie sa se termine."

S-a ajuns usor la un consens si in privinta crearii de asa-numite "hot-spoturi" in tarile din prima linie a valului de migranti. In aceste centre, cei nou-sositi vor fi identificati, inregistrati si amprentati. Iar autoritatile din Grecia si Italia vor beneficia de ajutor logistic din partea agentiilor europene. Imigrantii care nu vor primi azil, vor fi trimisi inapoi in tarile de origine. Totodata, din aceste centre, refugiatii vor fi relocati catre alte state membre ale Uniunii.

Jean Claude Juncker, presedintele Comisiei Europene: "Intalnirea s-a desfasurat intr-o atmosfera mai placuta decat ma asteptam."

Intr-adevar, asteptarile erau destul de mici in acest sens, pe fondul unor declaratii tensionate din partea Slovaciei, Cehiei si Ungariei. Sunt tari care, alaturi de Romania, s-au opus redistribuirii a 120.000 de imigranti, pe baza unor cote obligatorii. O decizie, adoptata insa marti de ministrii de interne ai Uniunii Europene, cu majoritate calificata.

Liderii europeni reuniti la Bruxelles nu au mai discutat despre cotele obligatorii, subiect care a nemultumit inclusiv Romania. Agenda intalnirii s-a axat pe ajutorul pe care trebuie sa-l primeasca statele din care provin refugiatii, tari ca Turcia, Iordania sau Liban.

S-a discutat, in schimb, despre gasirea unei solutii pentru conflictul din Siria, iar Angela Merkel chiar a sugerat ca la dezbateri ar trebui sa participe si presedintele sirian Bashar al Assad.

VIDEO PROTVPLUS.RO