Comisia Europeana: Romania ar urma sa preia in total 6.351 de refugiati. Cand vor sosi primii 300 de imigranti la noi in tara


Ultimul update: Sambata 12 Septembrie 2015 07:15
Data publicarii: Miercuri 09 Septembrie 2015 08:44
Categorie: Criza imigrantilor

Presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a anuntat miercuri ca 160.000 de imigranti vor fi relocati in tarile UE si a facut un apel catre statele membre sa voteze, pe 14 septembrie, cotele de refugiati.

Uniunea Europeana va primi si repartiza 160.000 de refugiati, a anuntat presedintele Comisiei europene, Jean-Calude Juncker, care a cerut impartirea lor, intre tarile membre, chiar de la inceputul saptamanii viitoare. In discursul sau anual in fata plenului parlamentului de la Strasbourg, Juncker a cerut Uniunii Europene actiuni "curajoase si hotarate" pentru criza refugiatilor, cea mai grava de dupa sfarsitul ultimului razboi mondial. Intre timp, noi incidente s-au produs in Ungaria, iar situatia este exploziva si in Grecia.

Conform Comisiei Europene, Romania ar urma sa primeasca 6.351 de refugiati. Primii 300 ar trebuie sa soseasca in noiembrie, apoi intr-un ritmp de 100 de imigranti lunar.

Urmariti acest subiect si pe Twitter: @StirileProTV

SUMARUL EVENIMENTELOR:
MAE: Vom analiza orice propunere si cifra propusa de Comisia Europeana. Preferam cotele voluntare de imigranti
Grupurile din PE, cu exceptia euroscepticilor, sprijina impunerea cotelor obligatorii de refugiati
Comisia Europeana: Romania ar urma sa preia 4.646 dintre cei 120.000 noi refugiati
Lista repartizare imigranti tari UE
Angela Merkel cere o “repartizare coercitiva” a refugiatilor in UE
Cateva sute de migranti au rupt cordonul de securitate la Roszke, in Ungaria
Jean-Claude Juncker vrea ca UE sa decida saptamana viitoare redistribuirea a 160.000 de refugiati
ONU a criticat conditiile in care sunt primiti refugiatii in Ungaria
Australia va primi 12.000 de refugiati suplimentari din Irak si Siria
Prim-ministrul francez: Franta nu triaza refugiatii in functie de religie

UPDATE 18:00 Reactia MAE: Vom analiza orice propunere si cifra propusa de Comisia Europeana. Preferam cotele voluntare de imigranti

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a declarat miercuri ca orice propunere sau cifre avansate de Comisia Europeana cu privire la refugiati va fi supusa analizei interne interinstitutionale si a precizat ca Romania prefera cotele voluntare de imigranti, in locul celor obligatorii.

"Vom vedea elementele pe care presedintele Comisiei le va prezenta. Pozitia pe care atat primul-ministru, cat si presedintele Romaniei au exprimat-o este de a prefera un sistem cu cote voluntare si nu obligatorii. Orice fel de propunere a Comisiei, de cifra care ar putea fi avansata este supusa procesului de analiza interna interinstitutionala si negocierii intre statele membre", a spus Aurescu, dupa ce a participat la Biroul permanent al Camerei Deputatilor.

El a afirmat ca in ceea ce priveste migratia a prezentat conducerii Camerei elementele cunoscute, aratand ca dupa ce planul Comisiei va fi transmis oficial statelor membre analiza va continua si institutiile vor elabora mandatul care va fi supus spre aprobare CSAT de saptamana viitoare.

Aurescu a precizat ca prima runda de negociere a propunerii Comisiei Europene va avea loc pe 14 septembrie cu ocazia reuniunii ministrilor de Interne, urmand ca apoi sa se discute in octombrie tot la o astfel de reuniune, cat si in Consiliul European.

El a afirmat ca aderarea Romaniei la Schengen ar contribui la intarirea spatiului european.

"Chestiunea migratiei este o chestiune extrem de sensibila, un dosar complicat care afecteaza capacitatea statelor membre de a se concentra pe alte chestiuni, dar aderarea Romaniei la spatiul Schengen, mai ales in aceste conditii in care spatiul Schengen este supus unor presiuni din punct de vedere securitar, al migratiei ar intari securitatea spatiului Schengen, ar aduce o contributie de fond in intarirea frontierelor europene. Avem nu doar drepturi, cat si obligatii, solidaritatea europeana trebuie sa functioneze in dublu sens. Nu este vorba de o conditionare, dar nu facem altceva decat sa subliniem apasat ca aderarea la Schengen a Romaniei mai ales in aceasta perioada in care este supus unor presiuni consistente nu ar face altceva decat sa intareasca acest spatiu si securitatea spatiului european in ansamblul sau", a mai declarat ministrul.

Aurescu a specificat faptul ca MAE nu are competente in primirea, selectia si gestionarea centrelor de primire a refugiatilor.

Conducerea Camerei Deputatilor l-a invitat pe ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, pentru discutii referitoare la tema imigrantilor si declaratiile fostului ambasador belgian, Philippe Beke, care spunea, intr-un interviu acordat la finalul mandatului, ca "in Parlamentul Romaniei ar trebui sa se faca politica, si nu bani".

UPDATE 16:20 Grupurile din PE, cu exceptia euroscepticilor, sprijina impunerea cotelor obligatorii de refugiati

Marile grupuri politice din Parlamentul European, cu exceptia taberei eurosceptice, si-au manifestat miercuri sprijinul fata de planul prezentat in aceeasi zi de presedintele Comisiei Europene (CE), Jean Claude-Juncker, de repartizare a refugiatilor prin cote obligatorii intre statele UE, consemneaza agentia EFE.

La mai putin de o saptamana dupa ce cancelarul german Angela Merkel si presedintele francez Francois Hollande au cerut din nou instituirea unui mecanism de repartizare a imigrantilor ilegali prin cote, Juncker a spus in fata plenului PE ca statele UE trebuie sa primeasca in mod 'obligatoriu' inca 120.000 de refugiati aflati in prezent in Grecia, Ungaria si Italia. Acestia se adauga celor 40.000 de refugiati pe care statele UE au convenit la Consiliul European din luna iunie sa-i imparta 'voluntar', ca o concesie facuta in schimbul neacceptarii ideii cotelor obligatorii, care a fost si atunci propusa.

Dupa interventia lui Juncker, presedintele Partidului Popular European (PPE), Manfred Weber, a declarat ca impartaseste deplin opiniile exprimate de seful executivului comunitar cu privire la urgenta generata de criza refugiatilor. 'In Europa suntem mandri ca am inventat drepturile omului. Pentru toti cetatenii, indiferent de religia lor', a spus liderul popularilor europeni, facand astfel aluzie la cei care au afirmat ca prefera sa gazduiasca mai degraba refugiati crestini, nu musulmani, cum este cazul guvernului slovac.

In plus, el a raspuns la fel ca Juncker celor care califica actuala criza a refugiatilor drept un esec al Uniunii Europene. 'Nu Bruxelles-ul ori Strasbourg-ul provoaca esecuri, ci egoismele nationale', crede Manfred Weber. El a admis totusi ca 'doua treimi' dintre imigrantii veniti in Europa nu indeplinesc conditiile pentru a fi considerati refugiati, ei fiind de fapt imigranti economici care ar trebui opriti la granita UE ori expulzati in tarile lor.

Nici liderul social-democratilor europeni (S&D), Gianni Pittella, nu s-a delimitat de abordarea lui Juncker, dar i-a amintit acestuia din urma ca, atunci cand a fost numit presedinte al CE, a promis ca UE va avea un 'triplu A social' (asa cum in sectorul financiar agentiile de rating evalueaza cu AAA performanta maxima). 'Daca nu actionam, criza va fi ireversibila', a atentionat Pittella, care a cerut o sporire a investitiilor publice si private pentru a incuraja progresul social.

La randul sau, liderul liberalilor europeni (ALDE), Guy Verhofstadt, a apreciat ca formula propusa de Juncker este 'drumul cel bun', el invocand argumentul 'solidaritatii' europene, la fel ca Juncker si toti sustinatorii impunerii cotelor obligatorii de refugiati. 'Mesajul meu este ca UE nu este in criza. Ceea ce provoaca criza este lipsa Europei. Sistemul de la Dublin (ce reglementeaza examinarea cererilor de azil in Europa n.red.) este o negare a Europei', este de parere Verhofstadt.

Un mesaj asemanator a fost transmis de grupul Verzilor si de cel al GUE/NGL (stanga unita), ambele foarte critice fata de initiativa premierului ungar Viktor Orban de a ridica in calea imigrantilor ilegali un gard de sarma ghimpata la granita cu Serbia.

In schimb, tabara eurosceptica din PE a criticat proiectul prezentat de Juncker si a avertizat asupra riscurilor generate de sosirea masiva a refugiatilor in Europa. Astfel, in opinia liderului UKIP, Nigel Farage, in prezent politicile de azil si imigratie ale CE se limiteaza sa spuna ca 'in Europa poate sa vina oricine doreste'. El a vorbit si despre cresterea amenintarilor teroriste, in conditiile in care exista deja dovezi ca gruparea jihadista Statul Islamic profita de acest aflux de refugiati pentru a infiltra islamisti radicali in Europa. si lidera Frontului National francez, Marine Le Pen, s-a pronuntat impotriva a ceea ce a numit planul 'ultra imigrationist' al CE.

UPDATE 14:30 Opozitia poloneza il acuza pe Juncker de presiune si cere guvernului sa nu cedeze

Candidata pentru functia de premier al principalului partid de opozitie din Polonia, Dreptate si Justitie, la alegerile din octombrie a declarat miercuri ca Varsovia nu ar trebui sa cedeze presiunii presedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, privind cotele de imigranti, relateaza Reuters.

"Intr-un fel, Juncker nu a facut astazi decat sa puna presiune asupra noastra. Guvernul polonez nu trebuie, in niciun fel, sa cedeze acestei presiuni", a spus Beata Szydlo.

Presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a lansat miercuri un apel catre tarile membre ale Uniunii Europene de a ajunge saptamana viitoare la un acord pentru repartizarea a 160.000 de refugiati sositi in Grecia, Italia si Ungaria.

''Sunt 160.000 de persoane pe care europenii trebuie sa le primeasca. Acest lucru trebuie facut intr-o maniera obligatorie'', a afirmat Juncker in discursul sau anual privind 'Starea Uniunii', sustinut in plenul Parlamentului European, la Strasbourg.

Juncker a anuntat cu acelasi prilej ca executivul comunitar va lua ''in zilele urmatoare'' masuri impotriva statelor membre care nu pun in aplicare regulile UE privind azilul si a promis un mecanism permanent privind azilul pentru a face fata viitoarelor crize.

UPDATE 13:20 Lista repartizare imigranti tari UE

Noua schema de redistribuire de urgenta a refugiatilor intre statele membre ale Uniunii Europene are in vedere 120.000 de refugiati. Potrivit CE, relocarea se face pe baza unei chei de distributie pe urmatorul algoritm: 40% marimea populatiei, 40% PIB, 10% numarul mediu de cereri de azil din trecut, 10% rata somajului. Aceste cote sunt in plus fata de propunerea anterioara a Comisiei Europene - cea de relocare a 40.000 de refugiati din Italia si Grecia in alte state UE, care aduce numarul total la 160.000. Conform propunerii din mai, Romania trebuia sa preia 1.705 migranti din Grecia si Italia.

UPDATE 13:10 Comisia Europeana: Romania ar urma sa preia 4.646 dintre cei 120.000 noi refugiati

Romania ar urma sa preia 4.646 de persoane aflate in nevoie de protectie internationala (refugiati) aflate in Italia, Grecia si Ungaria, potrivit schemei de redistribuire de urgenta a refugiatilor intre statele membre ale Uniunii Europene, releva un comunicat al Comisiei Europene dat publicitatii miercuri la Strasbourg. Conform noii scheme, dintre cei 4.646 de refugiati ce ar urma sa ajunga in Romania, 604 se afla in Italia, 1951 in Grecia si 2091 in Ungaria.
 

UPDATE 13:00 Angela Merkel cere o “repartizare coercitiva” a refugiatilor in UE

Cancelarul federal german Angela Merkel a cerut din nou, miercuri, o “repartizare coercitiva” a refugiatilor intre toate tarile din UE si fara limita de numar, informeaza AFP. Propunerile enuntate in paralel, in aceeasi zi, de presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, in fata parlamentarilor europeni constituie “un prim pas spre o repartizare echitabila” in cadrul UE, a subliniat Merkel.

Juncker le-a cerut tarilor din UE sa repartizeze imediat 160.000 de refugiati. “Insa, in general, avem nevoie in Europa de un acord constrangator privind repartizarea coercitiva a refugiatilor, conform unor criterii echitabile, intre state membre”, intr-un mod durabil si fara o plafonare a numarului, a spus cancelarul federal german.

“Nu ne putem multumi sa declaram ca va fi repartizat un anumit numar de refugiati, trebuie sa ne gandim la modul in care vom face fata refugiatilor care vin la noi”, a estimat Merkel. Potrivit cancelarului federal german, tarile membre ale UE “nu pot spune pur si simplu ca dincolo de aceasta (de prima cota) nu mai vrem sa ne ocupam si ca aceasta este treaba a doua sau trei tari, poate patru”. Principiul unor cote obligatorii divizeaza tarile europene. Marea Britanie si tarile din Europa de Est sunt extrem de reticente. “Avem nevoie de solidaritate in Europa. Daca Europa esueaza in ceea ce priveste refugiatii, vom submina unul dintre elementele fondatoare ale Europei: legatura stransa cu drepturile fundamentale care au fondat Europa la inceput”, a mai subliniat cancelarul federal”, a mai spus Merkel.

UPDATE 12:30 Cateva sute de migranti au rupt cordonul de securitate la Roszke, in Ungaria 

Un grup format din cateva sute de migranti au rupt miercuri un cordon de securitate creat de politia ungara la punctul de trecere a frontierei Roszke, din sudul Ungariei, relateaza AFP si MTI. Migrantii, in numar de 400-500 conform AFP, i-au dat la o parte pe politistii dotati cu munitie anti-manifestanti, incercand sa ajunga pe autostrada M5, care duce spre Budapesta.

Conform MTI, care face referire la 200-250 de migranti, politistii ungari nu au facut uz de bastoane sau gaze lacrimogene. Politia intentiona sa-i imbarce pe migrantii aflati la Roszke in 20 de autobuze, pentru a-i duce la centre de primire.

Mai multe organizatii ungare si internationale asigura distribuirea ajutoarelor umanitare la Roszke. Zona localitatii ungare Roszke, unul dintre principalele puncte de trecere a frontierei dinspre Serbia, a inregistrat marti un numar de 2.529 migranti nou-sositi, conform datelor publicate miercuri de politia ungara.

In acest an, circa 5.000 de migranti au fost deportati din Ungaria, in majoritatea cazurilor fiind vorba despre respingerea cererilor de azil. Laszlo Balazs, reprezentant al politiei ungare, a declarat miercuri ca politia a intervenit in cazul a 172.821 de migranti intrati ilegal in acest an in Ungaria.

De la inceputul anului, autoritatile ungare au urmarit in justitie 990 de traficanti de persoane. Pana miercuri dimineata, erau inregistrate 160.275 solicitari de azil incepand de la inceputul anului, iar 2.456 de migranti se afla in detentie, a mentionat Laszlo Balazs.

UPDATE 12:00 Presedintele Comisiei Europene, discurs de 80 de minute la Strasbourg

Decesul mamei sale, in timpul weekend-ului, nu l-a impiedicat pe presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, sa prezinte miercuri discursul sau anual privind 'Starea Uniunii', in plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, potrivit Reuters.

In discursul sau de 80 de minute, in care a lansat un apel la solidaritate intre statele membre pentru a putea solutiona criza refugiatilor in Europa, Juncker nu a facut nicio mentiune la moartea mamei sale, survenita duminica.

Totusi, la finalul interventiei fostului premier al Luxemburgului, acum in varsta de 60 de ani, presedintele de sedinta i-a multumit lui Jean-Claude Juncker pentru faptul ca a putut da curs invitatiei Parlamentului European si a putut respecta agenda initiala a sesiunii plenare, in pofida pierderii mamei sale, Marguerite (87 de ani), si a faptului ca tatal sau este grav bolnav.

''Sunt 160.000 de persoane pe care europenii trebuie sa ii primeasca. Acest lucru trebuie facut intr-o maniera obligatorie'', a afirmat Juncker in discursul sau anual privind 'Starea Uniunii', prezentat in plenul Parlamentului European, la Strasbourg.

El le-a cerut ministrilor de interne ai statelor membre ale UE, ce se reunesc la Bruxelles pe 14 septembrie, ''sa se puna de acord''.

Seful executivului UE le-a mai solicitat europenilor sa nu faca vreo distinctie in functie de religie intre refugiatii pe care sunt pregatiti sa ii primeasca. ''Nu exista religie, credinta, filosofie atunci cand este vorba despre refugiati. Noi nu facem distinctie'', a sustinut Jean-Claude Juncker in fata europarlamentarilor prezenti la Strasbourg.

Potrivit DPA, Juncker a anuntat cu acelasi prilej ca executivul comunitar va lua ''in zilele urmatoare'' masuri contra statelor membre care nu pun in aplicare regulile UE privind azilul. ''Este o chestiune de credibilitate ca statele membre sa implementeze si sa respecte legile europene si internationale convenite'', a spus el.

Cifra de 160.000 de refugiati corespunde suplimentarii propunerii precedente, de repartizarea a 40.000 de refugiati ajunsi pe teritoriul european, cu o noua propunere de urgenta de primire a inca 120.000 de persoane, aflate in prezent in Italia, Grecia si Ungaria. Dupa repartizarea celor 160.000 de refugiati, prezentata ca o masura de urgenta, Juncker a insistat ca Uniunea Europeana sa puna in practica un mecanism permanent de distribuire a refugiatilor care va permite tratarea mai eficienta a unor crize similare in viitor.

In plus, presedintele CE a dat asigurari ca acordurile Schengen, care gestioneaza libera circulatie in Europa, nu vor fi revizuite in timpul mandatului sau, ce expira in toamna lui 2019. ''Trebuie sa modificam dreptul nostru intern pentru a le permite migrantilor sa lucreze atunci cand vin pe teritoriul UE'', a afirmat seful CE, care a adaugat ca UE trebuie sa puna in practica rapid cai legale de imigratie.
 

UPDATE 10:30 Declaratii Jean-Claude Juncker,  in Parlamentul European

Discursul lui Juncker poate fi urmarit in videoul de mai jos!

• UE nu se afla intr-o stare buna. Nu are sens sa spun europarlamentarilor altceva decat acest fapt. Lipseste Europa din Uniunea Europeana si lipseste Uniunea din Uniunea Europeana.
• Prioritatea astazi este si trebuie sa fie criza refugiatilor. De la inceputul anului, circa 500.000 de oameni au ajuns in UE. Oamenii fug de razboiul din Siria, de ISIS si din Eritrea. Cele mai afectate state sunt Grecia si Italia.
• Cifrele sunt impresionante, iar pe unii ii sperie. E insa vremea actiunii curajoase din partea Uniunii Europene.
• Prioritatea trebuie sa fie umanitatea si corectitudinea istorica. Toti trebuie sa ne amintim ca Europa este un continent unde aproape toti am fost odata refugiati. Milioane de europeni au fugit de razboi si persecutare, de dictaturi.
• Suntem de prea putine ori mandri de istoria noastra de europeni si de constructia europeana. Astazi, UE este considerata un loc de refugiu si exil. Asta e motiv de mandrie, nu de teama.
• UE astazi este de departe cel mai bogat si cel mai stabil din lume. Cei care ne critica trebuie sa admita ca acesta este locul stabilitatii si pacii in lume. De asta trebuie sa fim mandri.
• Atata vreme cat nu va fi pace in Siria si Irak, criza refugiatilor nu se va termina. Putem ridica garduri, dar asta nu ajuta la nimic. Nu exista pret pe care nu l-ati plati daca ati fi in situatia acelor oameni.
• E adevarat ca nu ii putem primi pe toti cei care fug de razboi. Ei reprezinta insa 0,11% din intreaga populatie europeana.
• Luptam impotriva ISIS, dar de ce nu vrem sa ii acceptam pe cei care fug de ISIS?
• Am aratat prea mult cu degetul in ultimele saptamani. State membre s-au acuzat reciproc ca nu fac destul si au acuzat Bruxelles-ul de lipsa de actiune.
• 122.000 de vieti au fost salvate prin triplarea prezentei noastre pe mare. Fiecare viata pierduta e una prea mult, dar am sporit eforturile de salvare cu 250%.
• Operatiunea comuna Frontex beneficiaza de sprijinul a 29 de state membre si membre Schengen. Si tot va trebui sa facem mai mult.
• Ruta mediterana s-a stabilizat. In august au venit 155.000 de oameni pe aceasta ruta.
• As vrea sa laud eforturile Turciei, Iordaniei si Libanului. Aceste state, mult mai sarace decat noi, fac eforturi pe care trebuie sa le recunoastem ca atare.
• Inca din mai am propus un mecanism de relocare a 40.000 de refugiati. Astazi propunem un alt mecanism obligatoriu de relocare de urgenta de inca 120.000 de refugiati.
• Cerem statelor membre sa adopte aceste cote obligatorii la Consiliul JAI din 14 septembrie.
• De data aceasta, toate statele trebuie sa traga in aceeasi directie. Fara poezii, fara discursuri. Vorbim despre fiinte umane, iar aceeasi situatie s-ar putea sa fie in Ucraina maine. Nu avem voie sa facem selectie pe criterii religioase sau de etnie.
• Sigur, relocarea nu este unica solutie. De aceea, Comisia propune astazi o lista comuna de „state sigure de origine” pentru a accelera procedura de azil.
• Statele din Balcani sau orice alta tara care poate indeplini criteriile de aderare la UE va fi considerat stat sigur. Asta nu inseamna ca anulam principiul de refugiu si de azil, dar lista va permite statelor membre sa se concentreze pe refugiatii din Siria de exemplu, care au nevoie urgenta de ajutor.
• E momentul sa schimbam fundamental si Conventia de la Dublin: avem nevoie de mai multa coeziune si solidaritate.
• Propunem un mecanism permanent de relocare pentru a raspunde mai rapid pe viitor unor astfel de crize. O politica comuna trebuie sa includa si politici comune de integrare in statele unde refugiati primesc azil.
• Sustin cu tarie dreptul la mnca pentru azilanti in timp ce aplicatia lor este procesata. Munca tine de demnitate, asa ca trebuie schimbate legislatiile nationale pentru ca acestia sa poata munci inca din prima zi.
• Acordul Schengen nu va fi abolit in mandatul acestei Comisii.
• Frontex trebuie transformat intr-o paza de frontiera si coasta comuna a Europei. Asta va costa bani, dar analizam posibilitatea.
• Trebuie sa deschidem si canale sigure si legale de migratie. Dar asta nu va ajuta la rezolvarea crizei actuale. Trebuie sa existe cote deschide si legale pentru a descuraja traficul. Suntem un continent ce imbatraneste. Migratia trebuie sa se schimbe dintr-o problema intr-o resursa.
• Propunem constituirea unui fond de urgenta in valoare de 1,8 miliarde de euro pentru statele din Sahel si Nordul Africii. Ma astept ca toate statele sa contribuie.
• Nu vreau sa las impresia ca aceasta criza se va sfarsi in curand. Europa inseamna studentii din garile din Munchen si Passau care ii primesc cu aplauze pe refugiati. Europa in care vreau sa traiesc inseamna oamenii care sunt dispusi sa ajute. Nu vreau sa traiesc intr-o Europa care nu vrea sa ajute. Contez pe voi, pe toate statele membre, in acest sens.

Sursa: www.euractiv.ro

Jean-Claude Juncker: UE va oferi protectie mai buna refugiatilor si va deporta mai multi imigranti ilegali

Uniunea Europeana le va oferi o protectie mai buna refugiatilor, dar in acelasi timp va imbunatati apararea frontierelor sale si va deporta mai multi imigranti ilegali, mentioneaza presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, intr-o declaratie publicata inaintea discursului sau anual privind 'Starea Uniunii', ce va fi rostit miercuri la pranz in plenul Parlamentului European, transmite Reuters.

Seful executivului comunitar sustine ca va oferi un raspuns ''rapid, hotarat si cuprinzator la criza refugiatilor''. Aceasta criza, cauzata de ''razboi, teroare si instabilitate in vecinatatea noastra'', este inclusa pe prima pozitie pe lista de prioritati ale presedintelui CE, care mai cuprinde economia, situatia din Ucraina, schimbarile climatice si negocierile cu Marea Britanie privind ramanerea tarii in Uniunea Europeana.

Juncker a confirmat ca intentioneaza sa le solicite statelor membre sa fie de acord cu un ''mecanism de relocare de urgenta'' pentru a distribui solicitantii de azil aflati in prezent in numar mare in Italia, Grecia si Ungaria, cu un mecanism permanent pentru gestionarea unor crize similare in viitor si cu o lista comuna de ''tari de origine sigure'' ai caror cetateni vor face obiectul unor deportari in regim de urgenta in cazul incalcarii legislatiei UE privind imigratia.

De asemenea, presedintele CE se pronunta pentru imbunatatirea managementului frontierelor externe ale Uniunii Europene, prin consolidarea atributiilor Frontex (agentia europeana specializata in cooperarea operationala la frontierele externe) si prin crearea unei garzi de coasta europene si a unor sisteme de patrulare la granitele maritime ale UE.In plus, va fi consolidat sistemul comun de azil in UE si vor fi reanalizate asa-numitele 'regulamente Dublin', ce prevad ca o persoana trebuie sa formuleze cererea de azil in tara membra in care au intrat prima data.

Comisia Europeana prezinta azi noua schema de redistribuire a refugiatilor intre statele membre ale UE

Presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, va prezenta miercuri noua schema de redistribuire a refugiatilor intre statele membre ale Uniunii Europene, pe baza unor cote obligatorii, transmite AFP.  In cadrul discursului sau anual privind 'Starea Uniunii', ce va fi rostit miercuri in plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, Juncker va detalia noul plan, ale carui principii generale sunt in mare parte cunoscute. Astfel, refugiatii vor fi distribuiti conform unei formule care se bazeaza 40% pe produsul intern brut al tarilor, 40% pe numarul de locuitori, 10% pe rata somajului si 10% pe numarul de refugiati deja aflati in fiecare tara membra inaintea aparitiei crizei din acest an, relateaza Agerpres.

Planul prevede relocarea a 120.000 de persoane in plus fata de cele 40.000 de persoane propuse anterior de Comisie pentru a fi redistribuite. Aceste cote plaseaza Germania in prima linie (31.443 refugiati, ceea ce inseamna o cota de 26,2% din cei 120.000 de noi refugiati), urmata de Franta (24.031, o proportie de 20% din cei 120.000 noi refugiati) si Spania (14.931, o cota de 12,4% din noii refugiati), conform unor surse europene.

Berlinul le-a ceruit insa marti partenerilor sai europeni ''sa-si deschida mai larg'' portile pentru zecile de mii de refugiati care intra in Europa. ''Avem nevoie in final de un sistem deschis de cote pentru repartizarea obligatorie a persoanelor care au un drept de azil'', a declarat cancelarul german Angela Merkel, care a apreciat ca plafonarea in avans a numarului de migranti nu are niciun sens.

In opinia sa, propunerea asteptata din partea Comisiei Europene reprezinta doar un prim pas, in pofida reticentelor anumitor state membre. Potrivit unei surse europene citate luni de Reuters, Romania ar urma sa primeasca peste 6.300 de solicitanti de azil in cazul in care noua schema va fi adoptata de liderii statelor membre ale UE.

Conform propunerii precedente a CE, din luna mai, Romania ar fi urmat sa primeasca 1.705 solicitanti de azil, dintr-un total preconizat de 40.000. Insa, noua schema prevede ca in Romania ar trebuie sa fie relocati alti 4.646 de refugiati, dintr-un total suplimentar de 120.000. Astfel, daca liderii europeni vor fi de acord cu noua schema, Romania ar urma sa primeasca in total 6.351 de solicitanti de azil, dintr-un total estimat de 160.000. Cei 160.000 de refugiati i-ar include pe care 66.400 care au ajuns in Grecia, cei 54.000 care au ajuns in Ungaria si pe cei 39.600 care se afla in Italia.

Italia si Grecia sunt principalele puncte de intrare pentru refugiatii care ajung in UE pe mare, in timp ce Ungaria este principalul punct de intrare pentru cei care ajung pe uscat traversand Balcanii. Ungaria va beneficia, alaturi de Italia si Grecia, de o exceptie de la sistemul de cote al CE. Potrivit celor mai recente date publicate de ONU, peste 380.000 de migranti si refugiati au sosit in Europa prin traversarea Marii Mediterane incepand din luna ianuarie a acestui an, iar 2.850 au decedat sau au fost dati disparuti.


ONU a criticat conditiile in care sunt primiti refugiatii in Ungaria

Vice-cancelarul german le da o veste buna miilor de refugiati care se indreapta spre Europa sau planuiesc sa o faca. El a spus ca Germania poate absorbi cel putin cate 500.000 de solicitanti de azil pe an, timp de mai multi ani. Intre timp, noi incidente s-au produs in Ungaria, iar situatia este exploziva si in Grecia, potrivit autoritatilor. Sute de refugiati si imigranti au fortat luni seara cordonul de politisti de la granita sarbo-ungara, pentru a doua oara in aceeasi zi, iar un grup de 200 si-a croit drum spre autostrada care leaga Roszke de Szeged, scandand sloganuri.

Luni politia incepuse sa transporte refugiatii de langa granita spre o tabara temporara, ca sa detensioneze situatia. Inaltul Comisariat ONU pentru Refugiati a criticat conditiile in care sunt primiti acestia cand intra in Ungaria si a avertizat autoritatile sa se pregateasca pentru sosirea a inca 42.000 de persoane in urmatoarele zece zile.De altfel, potrivit celui mai nou bilant ONU, peste peste 380.000 de imigranti au traversat Marea Mediterana numai anul acesta, iar 2.950 si-au pierdut viata in aceasta aventura disperata. Aproape 260.000 au ajuns in Grecia si 121.000 in Italia. Mai mult de jumatate dintre ei sunt sirieni, iar restul provin din Afganistan, Eritreea, Irak ,Somalia si Sudan.

La Budapesta, politia a incercat sa controleze numarul refugiatilor care iau trenurile spre Austria si Germania. Cei lasati sa intre in gara au fost separati de restul pasagerilor si li s-a spus ca pot urca doar in ultimele vagoane.Un alt punct fierbinte de pe harta crizei imigrantilor este Lesbos, unde se afla 20.000 de refugiati care asteapta cu zilele sa fie inregistrati sau sa gaseasca bilete la feriboturile spre Atena. In acest timp, se plang refugiatii, isi cheltuie banii care ar fi trebuit sa le ajunga pentru toata calatoria pana in Occident.

"Platim sa dormim in corturi, fiindca e frig noaptea. Platim pentru apa, pentru mancare, pentru tot. Si totul e scump".

Cei care primesc bani de la rude, ii pot ridica doar cu documente valabile si doar sume mici, din cauza restrictiilor de capital inca in vigoare in Grecia.

Australia va primi 12.000 de refugiati suplimentari din Irak si Siria

Australia va primi 12.000 de refugiati suplimentari ca raspuns la criza migrantilor ce fug din Siria si Irak, a anuntat miercuri prim-ministrul australian Tony Abbott, informeaza AFP. Canberra a decis de asemenea sa-si extinda in Irak si Siria, la cererea Statelor Unite, angajamentul fortelor in campania de lovituri aeriene impotriva gruparii Statul Islamic, a anuntat de asemenea Abbott in fata jurnalistilor.

Ca raspuns la o opinie publica ce ii cerea o mai mare implicare a Australiei in criza migrantilor, Abbott a declarat ca tara sa va mari ajutorul financiar pentru persoanele stramutate in tarile vecine Irakului si Siriei. "Australia va primi 12.000 de refugiati suplimentari ce fug de conflictul din Irak si Siria", a declarat Abbott. Aceste 12.000 de persoane se adauga celor 13.500 de refugiati primiti de Australia in fiecare an, aminteste France Presse.

Seful guvernului australian a precizat ca prioritar vor fi primite femeile, copiii si familiile apartinand minoritatilor persecutate care s-au refugiat in Iordania, Liban si Turcia. Abbott a estimat ca pentru rezolvarea acestei crize umanitare, trebuie distrus Statul Islamic nu numai in Irak, dar si in Siria.

Prim-ministrul francez: Franta "nu triaza" refugiatii "in functie de religie"

Prim-ministrul francez Manuel Valls a aparat marti seara caracterul "universal" al dreptului de azil ce exclude "trierea" refugiatilor "in functie de religie", ca raspuns la dorinta a doi primari de a nu primi decat exilati "crestini", relateaza AFP. Trebuie ca refugiatii sa fie primiti "cu reguli" si "o organizare serioasa", a declarat seful guvernului in urarile sale cu cateva zile inaintea Anului Nou evreiesc la sinagoga Nazareth din Paris.

Dar "nu se triaza in functie de religie" refugiatii, a adaugat el. "Dreptul la azil este un drept universal", a subliniat Valls. In fata afluxului de exilati in Europa, presedintele socialist Francois Hollande s-a declarat gata sa primeasca 24.000 de refugiati in urmatorii doi ani. Dar doi primari apartinand opozitiei de dreapta, cel din Roanne (centru-est) si Belfort (est), au afirmat ca vor sa primeasca doar "crestini", unul dintre ei invocand riscul "terorist", aminteste France Presse. Remarcile lor au fost deja condamnate ferm de ministrul de interne Bernard Cazeneuve si responsabilii Bisericii Catolice.


 

VIDEO PROTVPLUS.RO