Din cosul de gunoi al romanului, in ghiozdanele copiilor din vestul Europei. Traseul deseurilor reciclabile
V-ati intrebat vreodata ce se intampla cu deseurile reciclabile? Cum ajung ele sa fie din nou materie prima pentru produse de acelasi fel sau pentru altele similare?
Va prezentam in continuare drumul dozelor si al peturilor, al sticlelor si hartiei de la tomberon la masinile in care sunt incarcate in baloti, spre destinatii din intreaga Europa.
Pentru ca majoritatea deseurilor reciclabile ajung in alte tari, cu preturi intre 10 lei si 1000 de euro pe tona. Este o afacere cat se poate de profitabila atat pentru cei care au investit in ea cat si pentru omul de rand care poate contribui, astfel, la un mediu inconjurator cat mai sanatos. Mai mult, normele europene obliga Roamnia sa recicleze, anual, o cantitate din ce in ce mai mare de gunoaie.
Conditia principala pentru ca deseurile reciclabile sa poata fi valorificate este ca acestea sa fie adunate selectiv de catre populatie.Operatorul de salubritate din Oradea, spre exemplu, a inceput o adevarata campanie de constientizare a acestui fapt de mai bine de trei ani. A impanzit orasul cu iglu-uri din plastic, niste recipienti special construiti pentru deseuri reciclabile, fiecare cu destinatie speciala: sticle, hartie, plastic sau metal. Incet-incet, oamenii au inceput sa adune gunoiul selectiv.
Deseurile adunate pe categorii sunt apoi transportate, fiecare in parte, catre halda ecologica a orasului. Operatorul de salubritate a investit peste 2,5 milioane de euro pentru a construi acolo o statie de sortare a materialelor reciclabile.
Ferenc Brenner, manager de valorificare a deseurilor reciclabile - "Acesta este locul de receptie al deseurilor reciclabile. Avem doua benzi paralele. Prin prima banda, deseurile trec printr-un ciur rotativ, prin care cad deseurile marunte. Iar daca deseurile sunt mai curate atunci trec direct in cabina de sortare. "
Dupa sortarea mecanica, deseurile sunt transportate pe o banda rulanta pina in zona de triere manuala. Muncitorii stau de o parte si de alta a benzii si aleg fiecare cate un anumit fel de material reciclabil. Fiecare dintre acestea sint adunate in boxe separate de unde sunt preluate de o alta banda transportoare si duse catre masina de compactat.
Ferenc Brenner: "Acesta este un utilaj de mare performanta. Un balot de carton are greutate in jur de 350 de kile iar hartia in jur de 400. Balotii de PET sunt in jur de 100-120 de kile. Acestia sunt balotii de doze de aluminiu rezultat in urma sortarii. Deci aci avem vreo doua tone de aluminiu”
Deseurile compactate in baloti iau apoi drumul fabricilor care le prelucreaza. Cele mai scumpe sunt dozele de aluminiu, care ajung in Franta unde sunt transformate in folie metalica, importata ulterior de o fabrica din Romania care o transforma din nou in doze pentru bauturi. Hartia ajunge in Ungaria si se transforma in caiete, carti sau cutii de carton. Tetrapak-urile sunt mai greu de reciclat, avand in componenta si hartie si aluminiu, dar o fabrica din Serbia are tehnologia necesara. Sticlele, faramitate in prealabil, iau drumul Bulgariei si redevin recipiente pentru diferite bauturi.
Cele mai multe deseuri reciclabile, cele din plastic, merg spre o fabrica din Romania unde sunt transformate din nou in pet-uri sau in fibra sintetica folosita pentru mai multe produse ori in constructii, ca izolator. Statia de sortare din Oradea are o capacitate de 35.000 de tone anual, insa deocamdata a reusit sa valorifice putin peste 3100 de tone in 2013, cu 800 de tone mai mult decat in anul precedent. Deseurile reciclabile sunt adunate gratuit de la oradeni.
