Vanatorii au sarit in ajutorul salbaticiunilor din padure
Inainte de a primi pusca, vanatorii din Bistrita-Nasaud invata o regula sfanta. Animalele padurii trebuie ajutate sa supravietuiasca. Saptamanal, padurarii lasa fan, porumb, trifoi si droburi de sare pentru caprioare, mistreti, iepuri sau fazani.
Fara acest ajutor salbaticiunile n-ar iesi din iarna, caci pasunile sunt adesea distruse de turmele de oi si pilcurile de padure sunt o sursa prea saraca de hrana.
In sania cu zurgalai, acesti vanatori si-au lasat pustile deoparte si incarca saci cu porumb si baloti de fan. De cand s-a lasat iarna grea, de cateva ori pe saptamana, cei doi iau calea padurii si cauta salbaticiuni. Stiu si ei ca animalele sunt tot mai slabite, mai ales ca vara aceasta a fost secetoasa si multe terenuri au fost lasate parloaga. Vanatorii sunt atenti la urmele din zapada lasate de caprioare, iepurasi sau mistreti si vor sa le obisnuiasca cu hranitorile locurile in care ei aseaza hrana.
Atat sunt de infometate bietele animale, incat acuma si-au infrant teama de oameni si au venit la masa oferita de padurari. Cei care au acum grija de salbaticiuni, spun ca si ciobanii care vin cu oile pe pasunile fondului de vanatoare contribuie la infometarea lor. E adevarat ca si vantorii au un interes. Ca sa poata impusca mistreti, fazani, cerbi, iepuri si rapitoare, fiecare trebuie sa contribuie la masa salbaticiunilor cu porumb, baloti de fan si droburi de sare.
