Prezenţa la vot a românilor din diaspora la alegerile prezidenţiale în perioada 1992-2014
Participarea românilor din străinătate la alegerile prezidenţiale după 1989 arată o prezenţă mai slabă înainte de 2009 şi un trend de creştere începând cu scrutinul din acest an.
De asemenea, se observă că în intervalul 1992-2004 nu există diferenţe mari de participare între turul unu şi turul doi. La scrutinurile din 2009 şi 2014 însă, prezenţa diasporei la turul al doilea s-a dublat faţă de primul tur, conform Agerpres.
La alegerile prezidenţiale din 1992, la turul întâi s-au prezentat 43.882 de alegători, în timp ce la turul al doilea participarea a fost de 46.106 de alegători. S-au organizat 121 de secţii de votare în străinătate. Prezenţa la urne pe ţară a fost de 76,29% (12.496.430 alegători), în primul tur şi de 73,23% (12.153.810 cetăţeni) în al doilea tur, potrivit site-ului Autorităţii Electorale Permanente (AEP), alegeri.roaep.ro.
Prezenţa la vot a românilor din afara graniţelor a crescut la alegerile prezidenţiale din 1996 în raport cu cele din 1992. Astfel, la primul tur participarea a fost de 72.358 de alegători, în timp ce la turul doi s-a înregistrat o prezenţă de 84.957, la cele 176 de secţii din diaspora. La nivelul întregii ţări, s-au prezentat la urne 76,01% (13.088.388 cetăţeni) la primul tur şi 75,90% (13.078.883 cetăţeni) la al doilea tur, arată sursa citată.
Cea mai mică prezenţă la urne a cetăţenilor români din diaspora s-a înregistrat la alegerile din 2000, când la primul tur s-au prezentat 33.169 de alegători, iar la turul al doilea, o jumătate din câţi au venit în primul tur: 16.331. Au fost organizate 152 de secţii de vot în afara ţării. Participarea pe ţară a fost de 65,31% (11.559.458 alegători) în turul unu şi 57,50% (10.184.715 alegători) în al doilea tur.
În 2004, prezenţa diasporei la alegerile prezidenţiale a mai crescut uşor faţă de 2000. La secţiile de vot din străinătate (circumscripţia electorală nr. 43), s-au prezentat 40.869 de persoane, iar la al doilea tur 40.149. Au fost organizate 153 de secţii în străinătate. Situaţia voturilor pe ţară a fost de 58,51% (10.794.653) dintre alegătorii înscrişi în listele electorale la turul unu şi 55,21% (10.112.262 alegători) în al doilea tur.
La scrutinul din 2009, primul de după 1989, care a avut loc separat de alegerile parlamentare, voturile alegătorilor români din străinătate s-au reunit în cadrul circumscripţiei nr. 48. Astfel, la primul tur prezenţa a fost de 95.068, în timp ce la turul al doilea au participat 147.754, la cele 294 de secţii din afara ţării. Prezenţa la urne, pe ţară, la primul tur a fost de 54,37% (9.946.748 cetăţeni) şi de 58,02% (10.620.116 cetăţeni) la al doilea tur de scrutin, scrie sursa citată.
Cea mai ridicată prezenţă a diasporei la prezidenţiale după 1989 s-a înregistrat la alegerile din 2014, când în primul tur s-au prezentat 161.262 de alegători, iar la al doilea tur participarea a fost de 379.116, la cele 294 de secţii de votare. Prezenţa pe ţară a fost de 53,18% (9.723.232 cetăţeni) la primul tur şi de 64,11% (11.719.344 cetăţeni) la turul al doilea.
În ceea ce priveşte numărul de secţii de votare din străinătate la prezidenţiale, evoluţia este următoarea: în 1992 au fost organizate 121 de secţii, în 1996 - 176 de secţii, în 2000 - 152 de secţii, în 2004 - 153 de secţii, în 2009 - 294 de secţii, în 2014 - 294 secţii. În ceea ce priveşte alegerile prezidenţiale din 2019, AEP a aprobat, la 20 octombrie, la propunerea misiunilor diplomatice şi a oficiilor consulare, un total de 835 de secţii de votare în străinătate, potrivit unui comunicat al AEP din aceeaşi zi.
Etichete: alegeri prezidentiale, diaspora,
