Cine este Kelemen Hunor, candidatul la alegerile prezidențiale pe trotinetă electrică


Ultimul update: Miercuri 06 Noiembrie 2019 10:13
Data publicarii: Miercuri 06 Noiembrie 2019 10:12
Categorie: Alegeri Prezidentiale 2019
Kelemen Hunor

Kelemen Hunor este candidatul la alegerile prezidențiale 2019 susținut de Uniunea Democrată Maghiară din România, formațiune pe care, de altfel, o și conduce.

Liderul UDMR se află pe poziția numărul 4 pe buletinele de vot, potrivit tragerii la sorți a Biroului Electoral Central.

El și-a depus dosarul cu cele 265.800 de semnături necesare candidaturii venind pe o trotinetă electrică.

Viața personală a lui Kelemen Hunor

 

Kelemen Hunor s-a născut pe 18 octombrie 1967, în comuna Cârța, județul Harghita. Este căsătorit din 2012 cu Czezar Eva, care este cu 17 ani mai tânără și cu care are doi copii.

A absolvit Facultatea de Medicină Veterinară a Universităţii de Ştiinţe Agricole Cluj-Napoca (1993), precum şi Facultatea de Filosofie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (1998). 

Între 1990 şi 1997, a fost redactor la Radio Cluj, emisiunea în limba maghiară, iar între 1993 şi 1997, a fost redactor la revista culturală "Korunk".

Kelemen Hunor este membru fondator al Fundației Academia Kos Karoly, Akademia, București și membru în Consiliul de Amdinistrație al aceleiași fundații. De asemenea, este și membru al Uniunii Ziariștilor Maghiari din România.

Cariera politică a lui Kelemen Hunor

 

Kelemen Hunor a devenit membru UDMR în 1997.

A fost preşedintele Consiliului de Coordonare al UDMR (1999-2007), preşedinte executiv al UDMR (2007-2011), iar din 2011 este preşedintele UDMR.

A fost reales în funcţie la 17 aprilie 2015, în cadrul celui de-al XII-lea Congres al Uniunii.

A fost secretar de stat în Ministerul Culturii (1997-2000), ministru al Culturii şi Patrimoniului Naţional (2009-2012), vicepremier, ministru al Culturii şi Patrimoniului Naţional (martie-octombrie 2014), potrivit CV-ului postat pe site-ul Camerei Deputaților.

Este deputat UDMR începând din 2000 (legislaturile 2000-2004, 2004-2008, 2008-2012, 2012-2016, 2016-prezent), fiind ales în circumscripţia electorală nr. 21 Harghita. Membru, în toate aceste legislaturi, al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă din Camera Deputaţilor.

Între februarie 2005 şi decembrie 2008, a fost chestor în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, funcţie deţinută şi între decembrie 2008 şi septembrie 2009.  

Kelemen Hunor a mai candidat de două ori la prezidențiale, prima oară în anul 2009, când a obținut 3,83% din voturi și în 2014, când a obținut 3,47% din voturi.

Când a fost propus în Guvern a crezut că e o farsă
 

„A sunat telefonul și am fost întrebat dacă accept să reprezint UDMR-ul, ca secretar de stat, la Ministerul Culturii. Când m-am lămurit că nu era vorba despre vreo farsă, am acceptat”.

Așa spune Kelemen Hunor că s-au întâmplat lucrurile, în agitația caracteristică guvernării CDR. A contribuit însă și relația bună pe care o avea cu președintele de atunci al UDMR, Marko Bela.

Kelemen Hunor era pe atunci cel mai tânăr secretar de stat și a avut ghinionul să pice într-un moment greu: comemorarea a 150 de ani de la Revoluția din 1848-1849, în cursul căreia maghiarii și românii din Transilvania s-au aflat în tabere opuse.

Poetul Kelemen
 

A publicat două volume de poezii (Minuszévek - 1995, Szigetlakó - 2001), un român (A Madáríjesztök Halála - 1999) şi peste 100 de articole în diferite reviste.

I-au fost decernate: Premiul Uniunii Scriitorilor (1995); Premiul Litea-Budapesta (1996); Ordinul "Steaua României" în grad de Comandor (2000); Ordinul Crucea Mijlocie al Republicii Ungare (2008), potrivit Agerpres.

Ce avere are Kelemen Hunor
 

În ceea ce privește declarația de avere, Kelemen Hunor deține 3 terenuri în județul Cluj și 3 în Harghita, precum și 4 case.

Dintre acestea, 2 se află în județul Cluj, de 119,85 de MP, respectiv 119, 85 de MP. Celelalte 2 au o suprafață de 200 MP și 100 MP, localizate în județul Harghita.

Pe lângă acestea, Kelemen Hunor mai are un Ford Fiesta din anul 2004 și tablouri ale unor artiști contemporani în valoare de 6.000 de euro, dobândite între 2006 și 2010.

În calitate de deputat în Parlamentul României, el câștigă o sumă de 120.036 de lei ca indemnizație și un salariu de 102.600 de lei, datorită prezenței în Uniunea Democrată Maghiară din România.

Alocația de stat de pe urma copiilor este de 9.564 de lei.

Are 5 conturi bancare. Titularul a trei conturi este soția sa. Primul cont este deschis în 2015 la ING, având 41.686,34 de lei în cont. Cele trei conturi ale soției sale din cadrul Băncii Transilvia și BRD au o valoare totală de 47.580,02 lei. Celelalte 2 conturi ale sale de la Banca Transilvania, respectiv ING au o valoare totală de 169002,34 de lei.

Tot Kelemen are datorii de 152.580 de lei, contractate în anul 2017, dată scadentă fiind până în 2022. 

Hunor, care vrea să fie președinte al României, a reclamat România pentru ”încălcările de lege”

 

În luna iunie, liderii UDMR au reclamat România la Consiliul Europei pentru ”încălcările de lege” care au avut loc la Valea Uzului. Mai exact, este vorba despre preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, şi liderul grupului UDMR din Camera Deputaţilor, Korodi Attila.

De asemenea, Hunor a spus că România și-a ”arătat adevărata față”, după care a revenit și a susținut că s-a înțeles greșit.

Pe 6 iunie, câteva sute de persoane de etnie maghiară au format un lanţ uman în jurul cimitirului eroilor din Valea Uzului pentru a împiedica accesul românilor, însă aceştia au forţat intrarea în incintă.

Șapca prezidențială

 

În august 2019, a intrat în campanie cu o șapcă „prezidențială”, pe care e scris mesajul: ”România respect again!”, acuzându-l pe actualul președinte, Iohannis, pentru lipsa de implicare.

Hunor a declarat că îşi doreşte un pact în care toţi candidaţii la alegerile prezidenţiale să se angajeze că nu vor jigni şi îşi vor baza discursurile pe programe, potrivit News.ro.

Kelemn Hunor a criticat justiția din România
 

În 2012, Kelemen Hunor a reclamat la Vatican justiția din România, nemulțumit de sentinţa judecătorească în cazul Colegiului Miko de la Sfântu Gheorghe.

Liderul UDRM a spus că i se pare extrem de grav ”faptul că statul român, utilizând justiţia ca unealtă, doreşte să naţionalizeze din nou un imobil al Bisericii, al comunităţii” (sursa).

De asemenea, în 2018, după condamnarea Annei Horvath, fost viceprimar UDMR al Clujului, pentru trafic de influență și spălare de bani, Kelemen Hunor a criticat din nou justiția din România.  El a susținut că în România nu se poate vorbi de stat de drept și că acuzațiile aduse fostului viceprimar arată că România este guvernată de ”organizaţii de forţă” (sursa).

Ministrul Kelemen Hunor a aprobat avizul de descărcare arheologică privind exploatarea de la Roșia Montană

 

În 2011, ca ministru al Culturii și Patrimoniului Național, Kelemen Hunor a semnat avizul de descărcare arheologică privind exploatarea de la Roșia Montană. Ca urmare a acestei decizii au avut loc mai multe proteste în București și marile orașe ale României.

În replică, liderul UDMR a spus că a vrut să fie "pro-activ" şi să salveze "ce se poate salva" (sursa).

Programul electoral al lui Kelemen Hunor poate fi citit AICI.
 

FULLSCREEN
Cine este Kelemen Hunor, candidatul la alegerile prezidențiale pe trotinetă electrică
  • /

Sursa: Pro TV

VIDEO PROTVPLUS.RO