PORTRET DE CANDIDAT, ep. 10: Zsolt Szilagyi. Candideaza la presedintia Romaniei pentru a-i uni politic pe maghiari
Dintre cei 14 candidati la Cotroceni, doi nu se bat de fapt pentru voturile romanilor, ci pentru cele ale minoritatii maghiare. Zsolt Szilagyi este challenger-ul in duelul dintre UDMR si radicali.
Zsolt Szilágyi a fost unul dintre cei mai vechi membri ai UDMR, insa a trebuit sa plece din partid pentru a ajunge in prim-planul politicii. Nascut in 1968 la Oradea, a activat in studentie intr-o trupa de teatru din Timisoara care sustinea spectacole in biserica reformata, unde era pastor Laszlo Tokes . Cand spectacolele in care juca si Szilágyi au fost interzise, in decembrie 1988, pentru ca ar fi criticat regimul pastorul a protestat public – un act de disidenta care a trecut granitele Romaniei.
Cel mai tanar parlamentar
Propulsat de participarea la acest preludiu al Revolutiei din ’89, Zsolt Szilágyi a intrat in 1990 in Parlament, fiind cel mai tanar deputat. La 21 de ani era deja membru al legislativului, presedinte executiv al Uniunii Organizatiilor Maghiare de Tineret si unul dintre liderii UDMR. Insa ascensiunea lui politica s-a oprit rapid. In 2014, candidatul UDMR este Kelemen Hunor, intrat in partid abia in 1997, si nu Szilágyi, unul dintre membrii fondatori ai Uniunii. Cum s-a ajuns aici?
In anii ’90, UDMR a avut ca obiectiv prioritar autonomia, punand pe plan secund colaborarea cu alte formatiuni politice si intrarea la guvernare. Aceasta linie, promovata de presedintele de onoare al Uniunii, Laszlo Tokes, era insa prea idealista pentru liderii partidului. La Congresul din 1999 moderatii care sustineau ramanerea la guvernare, in frunte cu liderul formatiunii, Marko Bela, s-au ciocnit cu radicalii, pentru care rostul UDMR era obtinerea autonomiei. Printre acestia din urma se numarau Laszlo Tokes si Zsolt Szilágyi.
UDMR, „o smecherie”
Rezultatul conflictului a fost aparitia in Uniune a Blocului Reformist, condus de Szilágyi si de Toro T. Tibor, care in urmatorii ani a contestat permanent linia pragmatica adoptata de Marko Bela si a militat pentru autonomia Tinutului Secuiesc. Distanta dintre conducerea Uniunii si radicali s-a tot marit, pana cand acestia au decis sa paraseasca UDMR, acuzand lipsa pluralismului de opinii.
In 2003 Blocul s-a transformat intr-o Miscare Reformista, practic o aripa in interiorul partidului sub conducerea lui Szilágyi iar un an mai tarziu acesta si-a dat demisia din UDMR impreuna cu alti 17 membri, motivand ca Uniunea e o „smecherie” care „nu mai reprezinta nici interesele comunitatii maghiare si nici valorile democratice.”
Campanie pentru transilvanizare
Ramasi fara partid, Szilágyi si aliatii sai politici s-au regrupat in Consiliul National al Maghiarilor din Transilvania, o organizatie avandu-l in frunte ca Tokes si pe Szilágyi vicepresedinte iar ca obiectiv, autonomia. In 2010 CNMT s-a tranformat oficial intr-o formatiune politica, sub numele de Partidul Popular Maghiar din Transilvania, condus de Toto T. Tibor. Szilágyi a continuat sa fie numarul doi si in PPMT, activand in acelasi timp ca sef de cabinet europarlamentar si de campanie al lui Tokes.
La fel ca si Partidul Civic Maghiar, o alta aripa radicala desprinsa din UDMR, nici PPMT nu a reusit sa inlocuiasca Uniunea condusa de Marko Bela si apoi de Kelemen Hunor in preferintele de vot ale minoritatii maghiare. La alegerile locale din 2012 PPMT a castigat doar trei primarii de comune, insa candidatura lui Szilágyi la prezidentiale ar putea schimba aceasta situatie. Programul pe care il propune, „transilvanizarea Romaniei”, a fost conceput pentru a suna atractiv si pentru alegatorii majoritari. Daca reprezentantul radicalilor obtine mai multe voturi decat candidatul UDMR, Kelemen Hunor, legitimitatea Uniunii ca organizatie a maghiarilor din Romania va deveni discutabila.
Sursa: Pro TV
Etichete: UDMR, Transilvania, maghiari, PPMT, PCM, radicali,
Dată publicare:
16-10-2014 17:14