Pe de altă parte, prețul energiei bazate pe combustibili fosili, corectat cu rata inflației, a rămas la fel ca acum 100 de ani, iar energia verde este în momentul de față cea mai ieftină formă de energie, spune Murafa, care este lector universitar și fondatoarea Observatorului Român al Sărăciei Energetice.

În aceste condiții, “e fals să ne gândim că ar putea să ne crească factura la energie fiind mai «verzi», din punct de vedere energetic”, a arătat ea.

Ciprian Stănescu: Într-un studiu recent, apărut anul acesta, aproape 50% dintre români preferă ca guvernul să reducă factura la energie, chiar dacă asta înseamnă să ratăm țintele de emisii. Ce se schimbă și cum arată în an electoral în toată Europa relația cetățenilor europeni și în cazul nostru al românilor, vis-a-vis de schimbările climatice?

Corina Murafa: Înainte de a-ți răspunde concret la întrebarea aceasta, vreau să fac o precizare vis-a-vis de acel sondaj pe care l-ai menționat mai devreme. Este o dilemă falsă. Este, special făcută ca să inducă publicul în eroare, pentru că nu există să devenim mai verzi din punct de vedere energetic și să ne crească factura la energie.

Citește și

Ministrul care a declarat acum o lună că nu există „taxa pe soare” a anunțat azi că a anulat-o în ședința de Guvern

REPORTAJ. Ce nu spune ministrul Sorin Grindeanu despre Autostrada Sibiu – Pitești. Statul român n-a plătit încă nici un leu despăgubiri cetățenilor expropriați: „Ne trombonesc!”

În niciun caz. Energia verde este în momentul de față și de câțiva ani buni cea mai ieftină formă de energie. Dacă stăm să ne uităm istoric pentru tot ce înseamnă producție de energie bazată pe combustibil fosil, prețurile de producție, costurile de producție au rămas corectate cu inflația, cam la fel ca acum 100 de ani.

Dacă ne uităm la tehnologia solară, care pentru prima oară a fost generată în 1958, costurile cu producția au scăzut cu un factor de 5.000. A scăzut de 5.000 de ori costul ca să producem pe solar, pe când pe combustibil fosil a rămas la fel.

Deci e fals să ne gândim că am putea să ne creștem factura la energie fiind mai verzi. Dimpotrivă, factura la energie va scădea în momentul în care mixul energetic se va decarboniza.

„Jumătate din creșterea economică a Chinei se datorează tehnologiilor verzi”

Și ca să-ți răspund la a doua întrebare referitor la ce se mai întâmplă pe la Bruxelles și ce se anticipează odată cu noua configurație politică europeană, din punctul meu de vedere este mai mult o chestiune de discurs și de retorică, faptul că vom pune pedala de frână pe această tranziție energetică.

Într-adevăr, la nivel discursiv o vedem, dar la nivel concret lucrul ăsta nu se poate întâmpla, și asta dintr-un singur motiv. Competitivitatea globală a Europei depinde de ritmul în care ne decarbonizăm. Suntem în competiție globală cu Statele Unite și cu China, cele două mari blocuri regionale, și ca să dau un exemplu doar din China, economia Chinei în 2023 a crescut amețitor, ca de fiecare dată, 5%.

Ei bine, din această creștere economică, jumătate s-a datorat tehnologiilor verzi, în care China investește masiv. Cu alte cuvinte, China ar fi crescut cu 3%, dacă nu ar fi fost atât de verde pe cât este în momentul de față, și a crescut cu 5,2%.

Europa, dacă vrea să țină pasul cu lumea, trebuie să își continue procesul acesta de decarbonizare. Dar, din păcate, este greu de explicat, uneori există costuri pe termen scurt, care însă sunt compensate de câștiguri pe termen mediu și lung.

Într-un an electoral, ajungem să spunem mai degrabă povești decât realități vis-a-vis de această traiectorie a viitorului, care ar trebui să fie, să zic eu, mai domoală cu decarbonizarea.

Ce este decarbonizarea, pe înțelesul tuturor

Ciprian Stănescu: Pentru cei care poate nu înțeleg suficient, ce înseamnă decarbonizarea? Ce decarbonizăm în România?

Corina Murafa: În primul și primul rând, energia. Undeva la 60-70% din emisiile de gaze cu efect de seră ale omenirii sunt datorate sectorului energetic, felul în care producem și consumăm energie.

Dacă rezolvăm cu energia, atunci am rezolvat și alte sectoare. Am rezolvat și agricultura, am rezolvat și industria, și transporturile. Practic, înseamnă să facem tranziția de la cărbune și gaz la solar, eolian, fotovoltaic, chiar și hidrogen produs din energie regenerabilă, chiar și hidroenergie.

Ciprian Stănescu: Pentru România, ce ar trebui să se întâmple în următorii 5-10 ani ca să ajungem la un mix energetic care să fie și mai mult spre energie regenerabilă?

Corina Murafa: Sunt multe măsuri pe care trebuie să le luăm. O parte dintre ele am început deja să le luăm, cum ar fi eliminarea treptată a cărbunilor din mixul energetic. Oricum, cărbunele acum este foarte scump, el nu mai intră și, dacă am vrea noi să mai producem pe cărbune, nu are nicio logică să facem asta, pentru că putem să luăm energie solară mai ieftină de la vecini, dacă nu producem noi suficient, dar de cele mai multe ori producem chiar noi suficient.

În miezul zilei, în România, ne acoperim undeva la 20% din consum din solar, 20% din eolian și mai avem și hidroenergia cu 20-30% plus nuclearul. Cărbunele, gazul, ajung să fie de multe ori marginale în mixul energetic, și trebuie să continuăm această ambiție de a înlocui parcul energetic cu centrale noi din surse regenerabile.

„Prosumatorii din România au ajuns să producă mai mult decât o centrală nucleară”

Trebuie să ne întărim rețelele, cablurile care transportă energia de la locul unde este ea produsă la locul unde este ea consumată, și să nu uităm de prosumator, pentru că deja sunt un fenomen, ei ajung să producă mai mult decât o centrală nucleară și vorbesc de prosumatori din România. Ei trebuie în continuare stimulați, încurajați și trebuie întărite rețelele de distribuție, astfel încât să poată să facă față fluxului de energie care vine de la acești prosumatori în rețea.

Ciprian Stănescu: Am auzit, inclusiv în PRO Verde, am discutat cu un Ministru al Energiei, anul trecut despre prosumatori, sunt multe voci oarecum împotriva prosumatorilor, care e opinia ta aici?

Corina Murafa: Tot modelul pieței de energie trebuie să se schimbe iar noi în Comitetelul Economic și Social European ne aplecăm cu foarte multă atenție asupra problemei acesteia, căutăm să vedem care va fi noul model al pieței de energie, care va fi noul mecanism de stabilire a prețurilor, dar asta e tendința, energia descentralizată, decarbonizată, produsă la locul de consum este cu siguranță tendința.

Nu avem în momentul de față cifre și de-aia eu combat foarte des această perspectivă că prosumatorii sunt bau-bau, pentru că nu avem cifre care să demonstreze de vreun fel lucrul acesta.

Sigur, avem niște actori mari din piața de energie care sunt concurați de cetățeni, și normal că nu se simt bine în postura asta de pierzător și caută să aducă în discuție foarte multe argumente din care, din punctul meu de vedere, doar o mică parte sunt valide.

Aș vrea tare mult, apropo de miniștrii Energiei, să văd un studiu independent care să-mi arate exact cum trebuie să ne schimbăm noi rețelele ca să adoptăm această energie produsă de prosumatori. Să nu uităm că în momentul de față, și la nivel european și în România, prețurile în energie, după ce a fost acel boom astronomic, sunt în cădere liberă și asta se datorează energiei regenerabile și, în special, energiei regenerabile produse de cetățeni.

În momentul de față, aceste voci foarte puternice ale actorilor din piața energiei care și-au dorit tare mult să pună frână dezvoltării prosumatorilor, și au fost foarte puternici în ultimul an, adică a fost și campania mediatică în direcția asta, după cum ați văzut, nu s-a întâmplat nimic.

Ba, dimpotrivă, acel risc al “taxei pe soare” a fost eliminat, pentru că vorbim de sute de mii de voturi. În momentul de față avem 100.000 de case în care trăiesc cam 3 oameni pe casă, deci am mai multe voturi care sunt prosumatori și nu prea mai sunt de neglijat în ecuația socială și politică a României.

Ciprian Stănescu: Ce e un prosumator?

Corina Murafa: Să-ți instalezi panoul fotovoltaic sau o mică turbină eoliană, dar de cele mai multe ori un panou fotovoltaic, pe acoperișul caselor sau în grădină și să produci energia pe care o consumi tu însuți.

Ce se va întâmpla cu vânzările de mașini electrice

Ciprian Stănescu: Tu ești o utilizatoare acerbă a mașinilor electrice de câțiva ani.

Corina Murafa: O pionieră.

Ciprian Stănescu: Și aici avem foarte multe voci care spun că avem probleme de supraîncărcare a sistemului energetic, avem probleme cu bateriile. Cum vezi evoluția în România? Vânzarea de mașini electrice a scăzut în ultimele șase luni...

Corina Murafa: Cred că, în general, într-o perioadă de inflație ridicată, oamenii sunt mai atenți cu cheltuielile acestea pe bunuri de lungă durată. Case, mașini. Dar tendința, totuși, e una destul de clară.

Avem undeva la 14 milioane de mașini electrice care s-au vândut la nivel global anul trecut.

Avem o creștere de 35% an de an a vânzărilor de mașini electrice. În România, cred că cetățenii s-au speriat de acea scădere a bonusului și de faptul că oricum e greu să-l obții, fiindcă e concurență mare.În același timp, prețurile la benzină au început să crească.

Eu cred că în momentul de față - eu îmi fac calculele mele- de-a lungul ultimilor 4-5 ani de când conduc mașina electrică am cheltuit cam o treime din cât aș fi cheltuit pe combustibil dacă aș fi avut benzină sau motorină la mașină.

Iar oamenii, - deși poate inițial prețul la mașină este mai mare, dar și acolo au început să scadă lucrurile, - se uită după aceea și la cât pot să economisească. Și dacă iarăși ajunge benzina la 10 lei pe litru, ceea ce eu nu exclud, deja iarăși devin mașinile electrice interesante.

Da, într-adevăr avem o problemă cu infrastructura de încărcare mai ales noi în România. Nu știu de ce noi trebuie să avem mereu astfel de probleme pe care alții, inclusiv vecinii noștri din Ungaria sau mergând un pic mai la vest, Cehia, Polonia, le-au rezolvat foarte bine.

Sigur că cel mai ieftin ești să ți-o încarci acasă. Cel mai ieftin ar fi să ți-o încarci dacă ai panouri fotovoltaice, dacă ești prosumator sau dacă faci parte dintr-o comunitate de energie, dar în mod cert ar trebui stânga să comunice cu dreapta și la nivelul Bucureștiului, de exemplu, ar trebui ca cei care dețin rețeaua de electricitate să comunice mult mai bine cu primăria, cu dealerii auto, ca să vedem unde avem probleme într-adevăr de congestii în rețea cu încărcarea și unde ar trebui să întărim rețeaua ca să putem să preluăm aceste mașini electrice care se încarcă din rețeaua publică.

“Fotovoltaicele pe bloc ar rezolva și consumul individual din apartamente”

Ciprian Stănescu: Cum arată descentralizarea energiei în cartierele astea? Pentru că dacă ai o casă, pare mult mai simplu să ai panouri și independență, sau să devii prosumator. Dar când vorbim de un bloc de 10 etaje în Berceni?

Corina Murafa: Am publicat recent un studiu despre așa numitele comunități de energie. Comunitățile de energie sunt un fel de prosumator colectiv. Ne întâlnim noi, locatarii unui bloc, punem la comun sau obținem o finanțare, ne instalăm fotovoltaice pe bloc care să ne acopere consumurile comune cu casa scării, dar și consumurile individuale din apartamente.

Și am încercat să văd în primul rând dacă lucrul ăsta e fezabil, dacă avem suficientă suprafață acoperișului și da, avem la un bloc de 3 scări, dintr-un cartier din sectorul 6 din București, că am modelat datele exact pe realitatea din teren, avem suficient acoperiș cât să acoperim toate consumurile individuale din apartamente și să acoperim toate consumurile colective dacă reușim să ne constituim într-o comunitate de energie.

Iar investiția pe cap de locuitor este undeva între 200 și 500 de euro, ca să-mi instalez acest sistem fotovoltaic la comun, care să-mi acopere în integralitate consumurile în perpetuitate de acum încolo.

E foarte bine, dar autoritățile, că revenim la zona de reglementare, până la urmă mă ocup de politice energetice, din păcate, poate pentru că nu vor să creeze niște deranjamente în piață și față de actori mai mari și mai puternici, nu au făcut acolo o codiță în reglementare ca să poată să permită ceea ce se numește partajarea de energie între vecini.

Este ceva ce poate să facă toată Europa, 4% din cetățenii Uniunii Europene fac parte dintr-o comunitate de energie, vorbim de mii de europeni care și-au instalat fotovoltaice pe acoperișurile blocurilor și care economisesc în felul ăsta la factură și protejează și mediul. La noi nu putem să facem o reglare contabilă, să împărțim energia, din cauza că nu avem o reglementare în direcția asta.

Mă uit cu invidie la vecinii noștri bulgari, care au inclusiv ghișee unice la nivelul primăriilor și nu din Sofia, ci vorbesc din orașe mult mai mici din Bulgaria, care sfătuiesc cetățenii de cum să se constituie într-o comunitate energetică, ce fel demersuri juridice trebuie să facă, ce fel de echipamente trebuie să cumpere într-un orășel de 50.000 de locuitori la 200 km de Ruse.

Articol recomandat de sport.ro

Rusia lui Putin, ca URSS! Decizia luată de televiziunea de stat rusă cu privire la Jocurile Olimpice de la Paris