Raportul MCV subliniază ”involuția” României: ”Nu a pus în aplicare recomandările”

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, în document este prezentat un bilanț al evoluției situației României din luna noiembrie 2018 până în prezent.

Raportul tehnic poate fi descărcat de la finalul acestui articol

În raportul MCV se constată că, în perioada care s-a scurs de la ultimul raport, Comisia a trebuit să își exprime în mai multe rânduri preocupările legate de statul de drept în contextul dialogului purtat cu autoritățile române cu privire la evoluția situației în materie de reformă a sistemului judiciar și de luptă împotriva corupției. De fiecare dată, ”Comisia a constatat o involuție față de progresele înregistrate în anii precedenți, situație care constituie o sursă de preocupare majoră”.

Citește și

Dăncilă a cerut în plenul PE ca România să intre în Schengen și să iasă de sub MCV

Reacția lui Dmitri Medvedev, după atacul ucrainean cu rachete americane ATACMS

”Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanță cu pozițiile exprimate de celelalte instituții în această privință. Recomandările respective trebuie puse în aplicare dacă se dorește repunerea procesului de reformă pe calea cea bună și reintrarea pe traiectoria încheierii MCV, astfel cum se prevedea în raportul din ianuarie 2017.” - se arată în comunicatul oficial al Comisiei.

De asemenea, Comisia spune că are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV și își afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităților române în acest scop.

Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV.

”Evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie. Prin urmare, în mai 2019 Comisia a trebuit să informeze autoritățile române că, dacă nu fac îmbunătățirile necesare sau dacă adoptă noi măsuri negative, Comisia va lua măsuri în temeiul Cadrului UE pentru consolidarea statului de drept, care depășește parametrii evaluați în cadrul MCV.

Comisia a salutat faptul că, în iunie, guvernul român și-a exprimat dorința de a-și reconsidera abordarea. Comisia constată că s-au depus eforturi pentru a investi în noi consultări și în dialogul cu sistemul judiciar. Comisia așteaptă cu interes transpunerea acestui angajament în măsuri concrete, atât de ordin legislativ, cât și de altă natură. Pentru a se realiza progrese în această direcție, vor trebui luate măsuri concrete legislative și administrative astfel încât să se pună în aplicare recomandările prezentate succint în raport. Instituțiile-cheie din România trebuie să facă împreună dovada unui angajament ferm față de independența sistemului judiciar și lupta împotriva corupției și să asigure eficacitatea garanțiilor naționale și a sistemului de control și echilibru.” - se mai arată în comunicat.

Acest raport a fost instituit la 1 ianuarie 2007 pentru a evalua progresele înregistrate de ţara noastră în raport cu angajamentele asumate în domeniul reformei judiciare şi al combaterii corupţiei.

Începând din 2007, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului, la intervale regulate, rapoarte cu privire la progresele înregistrate în aceste domenii.

Dăncilă: MCV "arată discriminare pentru România şi Bulgaria faţă de celelalte state membre"

Premierul demis Viorica Dăncilă a declarat, marţi, că Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) "arată discriminare pentru România şi Bulgaria faţă de celelalte state membre" - înainte ca acest raport să fie publicat.

Dăncilă a declarat, la Botoşani, că procesul de monitorizare la care supuse România şi Bulgaria trebuie fie desfiinţat, fie extins la nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene (UE).

"În momentul în care eşti membru al UE şi ştiţi că sunt un pro-european convins, ai şi obligaţii, ai şi oportunităţi pe care trebuie să le respecţi. MCV este aplicat doar României şi Bulgariei, iar celelalte state membre nu au acest mecanism. Ori se ia o decizie prin care se implementează acest mecanism la nivelul tuturor statelor membre, şi speram ca preşedintele României să ceară un tratament egal pentru toate statele membre, ori, dacă nu, se desfiinţează şi la nivelul Bulgariei şi României şi se aplică un altfel de monitorizare", a afirmat Dăncilă, potrivit Agerpres.

Totodată, Viorica Dăncilă a subliniat că Guvernul pe care îl conduce nu a intervenit în justiţie şi şi-a manifestat convingerea că în viitorul raport MCV preşedintele Klaus Iohannis este cel care va fi sancţionat.

"După câte ştiu eu, activitatea Guvernului a fost una una bună. Noi nu am interferat în justiţie, nu am luat nicio măsură pe justiţie şi de fiecare data am solicitat ca politicul să nu intervină în justiţie. Nu am dat nicio ordonanţă de urgenţă pe justiţie şi aţi văzut că chiar am sancţionat atunci când cineva a intervenit în justiţie. Eu cred că dincolo de acest aspect am văzut declaraţia preşedintelui Iohannis din 9 mai, de la Summitul de la Sibiu, în care va spunea că va face toate demersurile pentru ridicarea MCV şi pentru Schengen. Am văzut că a rămas doar o simplă promisiune. Mai mult, consider că din statutul domniei sale de participant la Consiliul European putea să vorbească cu celelalte ţări pentru Schengen, avea această oportunitate, iar pe MCV vedem că preşedintele Iohannis care a cerut, adică a solicitat şi a spus că va face toate eforturile pentru ridicarea MCV, un mecanism care cred eu că arată discriminare pentru România şi Bulgaria faţă de celelalte state membre, nu a făcut nimic în acest sens. Eu cred că în următorul MCV preşedintele Iohannis va fi cel care va fi sancţionat, având n vedere că a solicitat demisia şefului DIICOT, desfiinţarea Secţiei speciale. Eu nu spun că aceste lucruri sunt bune sau nu sunt bune, dar eu cred că aceste lucruri trebuie realizate de cei care activează în justiţie, de magistraţi şi nu trebuie nici preşedintele României, nici premierul, nici altcineva să intervină în justiţie.”

Ce recomandări s-au făcut României în 2018

În raportul din 2018, executivul comunitar a făcut recomandări noi României, între care să suspende punerea în aplicare a legilor justiţiei şi a ordonanţelor de urgenţă ulterioare şi să le revizuiască ţinând seama pe deplin de recomandările formulate în cadrul MCV, cât şi de cele formulate de Comisia de la Veneţia şi de Grupul de state împotriva corupţiei al Consiliului Europei (GRECO).

Alte recomandări au vizat numirile sau revocările în cadrul sistemului judiciar şi modificările aduse Codului penal şi Codului de procedură penală.

MCV a fost instituit atât pentru România, cât şi pentru Bulgaria întrucât, la data aderării lor la UE, la 1 ianuarie 2007, cele două ţări mai aveau încă probleme legate de nefinalizarea reformei judiciare, de corupţie şi, în cazul Bulgariei, de criminalitatea organizată.

Prezentat ca măsură tranzitorie, MCV este menit să ajute cele două ţări să remedieze aceste probleme, să-şi dezvolte şi să-şi eficientizeze sistemele administrative şi judiciare, astfel încât să-şi poată îndeplini obligaţiile aferente statutului de membru al UE şi să poată asigura aplicarea corectă a legislaţiei, politicilor şi programelor europene, conform site-ului Executivului comunitar.

Evaluările Comisiei şi rapoartele sale oficiale sunt realizate în urma unei analize şi a unei monitorizări riguroase, în baza unui dialog constant între autorităţile bulgare şi române şi serviciile Comisiei. Rapoartele se bazează, de asemenea, pe contactele cu alte state membre, societatea civilă, diferite organizaţii internaţionale, experţi independenţi şi diverse alte surse.

Rapoartele conţin evaluarea situaţiei de către Comisie şi recomandările pe care aceasta le adresează autorităţilor bulgare şi române. Ele sunt completate de un document de lucru al serviciilor Comisiei, care analizează în profunzime fiecare dintre obiectivele de referinţă stabilite în cadrul MCV. Toate rapoartele Comisiei, metodologia utilizată şi concluziile formulate sunt discutate ulterior în Consiliul de Miniştri, care a aprobat întotdeauna rapoartele în concluziile sale.

Criteriile de referinţă pentru România se referă la eficacitatea şi transparenţa sistemului judiciar, la anumite instituţii-cheie în domenii precum integritatea şi lupta împotriva corupţiei la toate nivelurile şi la prevenirea corupţiei.

Criteriile de referinţă pentru Bulgaria se referă la independenţa, profesionalismul şi eficienţa sistemului judiciar şi la lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"