„De la furcă la furculiță”. Cum au ajuns mai mulți fermieri să fie și producători și vânzători

Îi definește pe fermierii care devin în plus producători și vânzători de alimente.

Aceștia au teren de unde își iau hrana pentru animalele din fermele proprii, o zonă de procesare și magazine sau chiar restaurante în care își vând marfa.

E drept, aceste afaceri se dezvoltă mai lent și sunt riscante. Avantajul este că în lipsa unor intermediari pot oferi prețuri mai bune.

Din balta cu pește, până în farfuria clientului, cu un popas scurt prin bucătăria proprie. Acesta este traseul mai multor specii de crescătorie, într-un complex piscicol din regiunea Brașov.

Citește și

România, codașă la agricultura ecologică. Cum au rămas mulți fermieri fără certificate

Reacția lui Dmitri Medvedev, după atacul ucrainean cu rachete americane ATACMS

Crapul, șalăul, știuca și sturionul ajung, în cel mult 72 ore, la borcan sau în casolete, sub formă de salată, afumături și zacuscă.

Raluca Colțea, șef de producție: „Prelucrăm 5-6 tone pe săptămână, în 40 de produse.”

Andrzej Dyduch: „Este de aicea, făcut de oameni. Este mult mai gustos. Nu e este congelat.”

Calculul administratorilor a fost unul strict economic și urmează un model preluat din vestul Europei, de la producătorii mici, cu o cifră de afaceri sub un milion de euro.

În fiecare stadiu de prelucrare, intermediarii adaugă între 15 și 25 la sută la preț. Cu cât acoperă mai multe etape prin mijloace proprii, cu atât scad producătorii prețul final. Sau îl mențin la nivelul competitorilor, dar le rămâne un profit sensibil mai mare.
Cele mai multe afaceri integrate se referă de fapt la alimente perisabile.

Conceptul "de la furcă la furculiță" are și nuanțe. De la furcă la linguriță și-a dezvoltat afacerea, în ultimii 20 de ani, un producător de lactate. A cumpărat terenuri agricole, iar cu furajele obținute a crescut efectivele fermei, care are acum 1.500 de capete. Treptat, a crescut capacitatea de procesare a fabricii, până la 50 de tone de lactate zilnic.

Marius Drăghici, medic veterinar: „Da, noi vrem să producem cât mai mult și cât mai ieftin. Dacă vrei să produci ieftin trebuie să faci tu.”

Diana Crișan, director de calitate: „Produsul poate fi livrat în aceeași zi. Laptele vine pe acele conducte și se umple foarte rece în cutii. Are 2 grade. Din momentul în care se mulge vaca, un timp minim este de o oră-două.”

Și în industria cărnii, viteza cu care se transportă cârnații și ceafa afumată de la măcelărie la raft înseamnă bani câștigați. Iar când raftul e în magazinul propriu, în acest caz, câteva zeci de mici magazine, costurile sunt cu până la 30% mai mici.

Sunt și dezavantaje pentru producătorii care își asumă tot lanțul industrial. Se dezvoltă mai lent, pentru că investesc în mai multe tipuri de echipamente și de specialiști. Iar dacă apare o problemă serioasă la una din activități, întreaga afacere este în pericol.

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"