România, codașă la agricultura ecologică. Cum au rămas mulți fermieri fără certificate
Românii au început să caute mâncarea organică, însă agricultura ecologică nu ţine pasul cu cererea oamenilor.
Suntem la coada clasamentului când vine vorba despre astfel de culturi. S-a ajuns în această situaţie şi pentru că unii dintre producători au renunţat la afacere, deoarece nu şi-au făcut bine calculele şi nu au reușit să ajungă la standardele necesare pentru obţinerea unor culturi curate.
Apetitul românilor pentru mâncare organică este în creştere, dacă ne luăm după încasările pe care le au comercianţii, care au crescut cu 30% în 2018, faţă de acum doi ani, la 65 de milioane de dolari. Doar că 80% dintre produse sunt din alte ţări.
Carmen Vârnă, reprezentant magazin produse ecologice: "Din România, din păcate, sunt foarte puţini producători cu care putem lucra. Nu acoperă nici măcar un segment de piaţă complet."
Institutul de Cercetare a Agriculturii Ecologice din Elveția, renumit la nivel mondial, a dat România şi Polonia drept exemple de contraperformanţă în ceea ce priveşte agricultura eco.
După o creştere fulminantă în perioada 2010 - 2015, când depăşisem o suprafaţă cultivată şi certificată bio de 5% din totalul Uniunii, în 2017 am ajuns la 1,9%.
Mai bine de 20% dintre fermierii români care au încercat să intre pe această piaţă au renunţat uneori la mijlocul drumului sau le-au fost retrase certificatele pentru că nu respectau standardele.
Viorel Irimia, din Galaţi, a încercat să cultive 500 de hectare cu cereale în regim ecologic. Anul acesta a renunţat.
Viorel Irimia, agricultor, jud Galaţi: "Se poate face agricultură ecologică, dar pe suprafeţe mai mici. E greu cu forţa de muncă. Dacă faci cultură mare, porumb, floare, nu există ierbicid să poţi să combaţi buruienile. Totul pleacă la export. Cel puţin cerealele."
În Ardan, judeţul Bistriţa Năsăud, când a început programul de subvenţii pentru fermele organice, 170 de localnici şi-au transformat culturile în plantaţii bio. Dar reprezentanţii Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură au găsit mai multe nereguli şi mulţi oameni au fost buni de plată.
Agricultor: "Nu ne-a spus nimeni nimic, doar că trebuie să le dăm banii înapoi. Pentru că nu a fost în regulă cu ecologia. La început, când am intrat în program, atât ne au spus că haidaţi, dar nu ne-au spus nici că trebuie să dăm banii înapoi, nici nimic."
Emil Costinea, responsabil grup producători Ardan: "Vina a fost tot a lor, pentru că nu am primit în declaraţii suprafaţa de sub 30 de ari. Au trebuit să dea înapoi de la 100 de milioane până la 270 de milioane şi atunci ei au ieşit din program."
Sunt însă şi agricultori care au reuşit, cum este un legumicultor din Cluj. În urmă cu trei ani, bărbatul şi-a deschis o fermă organică, unde acum produce 30 de tipuri de legume bio.
Liviu Baltă, director ferma organică: "Noi ne-am orientat după câteva căutări, spre piaţa Clujului, exclusiv. Ne vindem produsele noastre la persoane fizice pe bază de abonament. Astfel încât în fiecare săptămână pregătim câte o cutie cu legume şi o livrăm acasă sau la biroul clienţilor noştri."
Ministerul Agricuturii spune însă că suprafața totală din agricultură ecologică a crescut cu 10-13% anul acesta, comparativ cu 2018. Potrivit datelor Euromonitor, în 2017, produsele lactate dominau piaţa bio din România, cu vânzări anuale de peste 7,4 milioane de dolari, duble în comparaţie cu cele de acum 6 ani. Pe locul doi era mâncarea pentru bebeluşi, iar pe trei pâinea eco.
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
Etichete: agricultura, eco,
