„Am ajuns la mila Domnului”. Fermierii se plâng că rachetele antigrindină provoacă secetă. Reacția Ministerului Agriculturii
Zeci de agricultori din țară au protestat în fața stațiilor de lansare a rachetelor antigrindină. Sistemul care dispersează norii plini de gheață este funcțional de luni, însă unii fermieri sunt convinși că nu le aduce decât pagube.
Cultivatorii de porumb și grâu se plâng că ploaia nu mai ajunge pe câmpurile lucrate de ei și plantele se usucă. În schimb, agricultorii care au viță de vie, livezi și legume cultivate în câmp sunt mulțumiți că grindina nu le distruge recolta.
Mai mulți fermieri din Prahova și-au parcat tractoarele în fața stației de lansare a rachetelor antigrindină din Valea Călugărească.
Iuliana Bercaru, fermier: „Am ajuns la mila Domnului.”
Reporter: „Acuma vă rugați să ce?”
Iuliana Bercaru: „Sa dea Dumnezeu ploi și să stopăm aceste rachete.”
La granița dintre Prahova și Ialomița sute de hectare însămânțate cu grâu sunt deja uscate.
Toate meciurile de la FIFA Club World Cup pot fi văzute pe VOYO cu comentariu în limba română.
Marius Gheorghe, fermier: „Toate societățile de asigurare în România te asigură contra grindinei, contra secetei nimeni. Dacă nu plouă în câteva zile tot ce înseamnă culturi de toamnă sunt compromise total nu o să avem ce recolta grâu, nu o să avem ce recolta rapiță.”
Protestatarii susțin că nu există un studiu care să demonstreze eficacitatea sistemului antigrindină. Cer demisia celor din conducerea acestei organizații guvernamentale, și o anchetă parlamentară care să lămurească situația.
Cosmin, fermier: „Toate ploile care au fost anunțate, se anunțau 30 de litri pe metru, la noi cădeau 3 litri.”
Și la Focșani, 50 de fermieri din județul Vrancea au protestat împotriva folosirii rachetelor antigrindină. Cultivatorii de porumb și floarea soarelui spun că de câțiva ani recoltele lor sunt tot mai sărace. Pe lângă grindină rachetele ar alunga și ploaia, susțin ei.
Toader Munteanu, fermier: „Încep să tragă și bum, și bum și se liniștește ploaia, se liniștesc și norii și nu pică nici fir de grindină și nu mai pică nici ploaie.”
Fermierii se plâng și că rămășițele din rachetele antigrindină cad pe sol și pot deveni un real pericol.
Fermier: „Astea cad în capul oamenilor.”
Florin Păcuraru, fermier: „Am găsit în spatele caselor, am găsit lângă autostrăzi.”
Reacția Ministerului Agriculturii
Specialiștii ministerului Agriculturii spun că temerile fermierilor sunt nefondate. În opinia lor, rachetele nu alungă norii de ploaie, ci doar transformă gheața în picături. Cauza secetei ar fi încălzirea globală.
AASNACP este autoritate publică națională responsabilă cu domeniul intervenții active în atmosferă.
„Tehnologia rachetelor antigrindină, utilizată în cadrul SNACP, a fost evaluată din perspectiva impactului asupra mediului prin Bilanţuri de mediu realizate de Universitatea Bucureşti - Facultatea de Geografie, împreună cu Centrul de Cercetare şi Consultanţă ENVICONS Consulting, SC Electromecanica Ploieşti SA şi SC Blumenfield SRL. Acestea au evidenţiat faptul că activităţile de IAA (Intervenţii Active în Atmosferă) nu au niciun efect negativ asupra componentelor de mediu - apă, sol şi biodiversitate", afirmă reprezentanţii MADR.
Potrivit sursei citate, utilizarea a 700 rachete/an în cadrul unui Grup de Combatere, care acoperă 170.000 ha, produce o poluare cu suspensii solide de cca. 20,3 g/ha şi generează un total de 0,14 g/ha de factori poluanţi (aerosoli), din care iod (0,02 g/ha), AgI (0,05 g/ha), Acid iodhidric (0,07 g/ha), CO2 (0,4 g/ha), HCl (0,1 g/ha), XNO (0,01 g/ha).
Aceste valori sunt cu ordine de mărime mai mici decât toate celelalte activităţi industriale şi normele admise (de exemplu, poluarea este echivalentă cu cea produsă de 6 tractoare care parcurg 50.000 km).
Astfel, poluarea produsă de utilizarea rachetelor în combaterea grindinei este minoră şi are un impact nesemnificativ asupra florei, faunei şi populaţiei din zonă şi din regiunile limitrofe.
Evaluările privind impactul asupra mediului realizate pe parcursul derulării Programului experimental de mică amploare privind creşterea precipitaţiilor cu tehnologia aviaţiei, derulat in 2019, au pus în evidenţă faptul că nu a fost afectată biodiversitatea din perimetrele monitorizate suprapuse cu ariile naturale protejate din reţeaua Natura 2000.
