Expert: România nu este pregătită să lupte împotriva războiul hibrid al Rusiei. "Suntem mereu cu un pas în spate"
Conducerea statului român refuză, din rea-voinţă şi indolenţă, să pună în mişcare un mecanism de luptă împotriva războiului hibrid al Rusiei, explică Nicolae Ţibrigan, expert în combaterea dezinformării.
Ceea ce se întâmplă în România e un eşec instituţional generalizat în a apăra naţiunea în faţa unei agresiuni extrem de periculoase şi intruzive, explică Nicolae Ţibrigan, într-un interviu pentru News.ro.
Spre deosebire de Republica Moldova şi ţările baltice, de exemplu, care au creat instituţii pentru a se apăra de atacul rusesc, în România, voinţa politică lipseşte cu desăvârşire. Politicienii nu înţeleg pericolul şi nici nu vor să ia vreo măsură, de teamă să nu fie ei înşişi ulterior afectaţi de eventualele legi care ar combate dezinformarea, explică Nicolae Ţibrigan.
Nicolae Ţibrigan conduce think-tank-urile Digital Forensic Team şi New Data Academy şi este cercetător la Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române, cu specializare pe combaterea dezinformărilor ruseşti.
Acesta a descris, ca studiu de caz, eşecul dramatic al statului român în a elimina de pe reţelele de socializare discursul urii şi narativele false ale propagandei Moscovei. Până şi acele postări pe care BEC a cerut ca Facebook să le elimine sunt în continuare online, deşi compania Meta a pierdut inclusiv la CCR când a contestat deciziile.
În schimb, instituţiile statului român s-au mulţumit să scoată la imprimantă documentul Digital Service Act, să-l scaneze şi să-l publice pe site, iar cu asta s-a încheiat lupta lor cu atacul hibrid al Rusiei.
Metodele folosite de ruși în România
Ruşii văd Moldova şi România ca un bloc, explică expertul. Din această cauză, apelează la o tehnică simplă: lansează cât mai multe dezinformări, pentru a coplesi atenția publicului.
„Asta e şi miza, de a copleşi, pe de o parte, publicul şi societatea cu astfel de dezinformări, astfel încât, la un moment dat, să se creeze acel tip de gaslighting (formă de manipulare psihologică – n. red.), adică să nu se mai înţeleagă ce e adevărat şi ce e fals. Şi, în acelaşi timp, ruşii pot observa ce prinde! Ce prinde şi capătă viralizare în scurt timp, cu acea naraţiune pornesc, o reactualizează în permanenţă”, adaugă Nicolae Ţibrigan.
România nu este pregătită pentru un război hibrid
„Şi ce-am observat la nivel instituţional, revenind la întrebare, e că răspunsul nostru, al statului român, nu este unul atât de adecvat situaţiei. Adică nu am văzut mişcări concrete în crearea, de exemplu, a unei instituţii direct responsabile cu astfel de ameninţări hibride, aşa, după modelul inclusiv al Republicii Moldova. Aşa-numitul STRATCOM de la Chişinău (Secţia de comunicare strategică în Moldova – n. red.)”, arată expertul în dezinformare.
În ceea ce privește acțiunile statului român în lupta cu dezinformarea, Nicolae Țibigan sublinază că lipsește prevenția și că Centrul de Reziliență Euroatlantică se limitează la birocrație, asta în timă ce Centrul Inforadar al MApN combate fake news-urile doar după ce acestea au devenit virale.
„E contraproductiv! Suntem cu un pas în spate întotdeauna. Din păcate, suntem cu un pas în spate”, concluzionează Nicolae Țibigan.
Etichete: dezinformare, razboi hibrid, Rusia,
Dată publicare:
