Vinerea Mare, tradiții și obiceiuri. Ce nu este bine să faci în această zi
Astăzi este Vinerea Mare sau Vinerea Neagra, ziua în care a pătimit și a fost răstignit Iisus Hristos. Unii creștini țin un post sever, în așteptarea Învierii, sărbătoarea care dă întreaga semnificație creștinismului.
Astfel, se pregătesc simbolic pentru Învierea lui Iisus Hristos.
Aproape de miezul nopții, într-o biserică din București, credincioșii încă stăteau la coadă. Au venit să-și lase grijile în seama Celui de Sus și să mărturisească păcatele,în pragul Vinerii Mari.
Femeie: „Vinerea Mare este cea mai importantă zi din an. În Vinerea Mare se spune dacă poți să postești de dimineață până seară pentru jertfa adusă Bunului Dumnezeu, să fie lumea mai credincioasă, să lase ura... asta e ceea ce îi place lui Dumnezeu. Degeaba vii la biserică dacă tu te încarci de păcate și faci rău și te cerți.”
Vinerea Mare este ultima din Postul Paştelui şi, potrivit tradiţiei, este zi de post negru. O încercare pentru trup, care aduce însă multă bucurie sufletească. Mai ales dacă reușim să punem frâu gândurilor rele.
Femeie: „Un moment de apropiere către biserică. Ideal să se abțină cei care pot să nu mănânce, să nu se certe cu ceilalți.. tot ce facem în post, dar mai cu sârguință. Asta e cea mai ușoară parte, mai importantă este partea spirituală și rugăciunea.”
Bărbat: „Este bine să ai un comportament mai civilizat față de semenii tăi, adică să te abții de la multe lucruri."
În Vinerea Mare se scoate în mijlocul bisericii Sfântul Epitaf, pe sub care trec credincioşii. Pe obiectul de cult din pânză se află - pictată sau cusută - icoana înmormântării Mântuitorului.
Femeie: „Să fim alături de Domnul Iisus, să cântăm prohodul că asta se întâmplă Vineri, apoi sâmbătă la Slujba de Înviere să luăm lumină, să luăm Paște.”
Ultima zi din Postul Paștelui vine și cu interdicții, potrivit credinței populare: este interzis a se face copturi și nu se sacrifică păsări sau animale.
Se spune că dacă plouă în Vinerea Mare, anul va fi unul mănos.
În Vinerea Mare se scoate în mijlocul bisericii Sfântul Epitaf (numit şi Sfântul Aer) pe sub care trec credincioşii, până sfârşitul slujbei Deniei Prohodului, care are loc în seara acestei zile.
Sfântul Epitaf este un obiect bisericesc de cult de forma dreptunghiulară, confecţionat din pânză de in, mătase sau catifea, pe care se află imprimată sau pictată icoana înmormântării Mântuitorului.
Acesta este aşezat pe o masă mai înaltă, iar credincioşii sărută Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce şi Sfântul Epitaful şi trec de trei ori pe sub masa pe care este aşezat. Această trecere pe sub masă a credincioşilor se doreşte a fi asemănarea trecerii prin mormânt a Mântuitorului, care S-a coborât în iad pentru a elibera sufletele drepţilor.
După cântarea Prohodului Domnului se înconjoară biserica de tot soborul, cu Sfântul Epitaf. La sfârşitul slujbei, este obiceiul ca preotul să împartă florile aduse, care sunt apoi puse acasă la icoane.
Cercetătorii etnologi susţin că, în comunităţile tradiţionale, se considera că Vinerea Mare, odată cu moartea Mântuitorului, deschide un timp al haosului şi întunericului, oamenii rămânând fără protecţie divină.
