Unde cred românii că ar trebui Guvernul să aloce mai mulți bani. Cele trei domenii prioritare
Educația, sănătatea și agricultura sunt principalele domenii pentru care românii cred că ar trebui să crească cheltuielile publice, după cum arată un sondaj INSCOP.
Educația, sănătatea și agricultura sunt domeniile pentru care, în opinia românilor, cheltuielile publice ar trebui să crească cel mai mult. La polul opus, asistența socială, politica externă și ordinea publică sunt domeniile pentru care respondenții cred că alocarea bugetară ar trebui să scadă cel mai mult, arată barometrul INSCOP.
Studiul mai indică faptul că 11.3% dintre români sunt de părere că alocarea bugetară pentru domeniul sănătății ar trebui să scadă, 12.4% să fie menținută, iar 74.7% să crească. Ponderea non-răspunsurilor este de 1.6%.
În plus, 8% dintre respondenți cred că nivelul cheltuielilor publice în domeniul agriculturii ar trebui să scadă, 17% să fie menținut, iar 74.1% să crească. 1% nu știu sau nu răspund. 8.6% dintre cei chestionați sunt de părere că bugetul pentru Cultură ar trebui să scadă, 26.9% să rămână la fel, iar 63% să crească. Ponderea non-răspunsurilor este de 1.4%.
De asemenea, 9.2% dintre respondenți cred că nivelul cheltuielilor publice în domeniul cercetării și inovării ar trebui să scadă, 26.0% să fie menținut, iar 61.1% să crească. 3.8% nu știu sau nu răspund.
Educația, în topul priorităților pentru români
„Educația este percepută ca fundamentul celorlalte politici publice, fiind prioritară în viziunea cetățenilor nu doar din rațiuni practice, ci ca soluție sistemică la problemele structurale ale societății românești. Acest lucru sugerează o înțelegere tot mai matură a relației dintre investiția în oameni și dezvoltarea pe termen lung. Tensiunea dintre susținerea teoretică a asistenței sociale și deschiderea spre tăieri în acest domeniu indică o criză de încredere în eficiența redistribuirii, sugerând percepții despre inechitate, abuz sau lipsă de transparență în gestionarea fondurilor sociale”, explică Remus Ștefureac, director INSCOP Research.
Datele au fost culese în perioada 20-26 iunie 2025. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1150 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9%, la un grad de încredere de 95%.