Nu a fost clar exact de ce Hegseth a emis ordinul, potrivit a trei oficiali din domeniul apărării familiarizați cu problema. Președintele Donald Trump și-a exprimat în repetate rânduri furia și frustrarea față de aliații europeni pentru eșecul acestora de a ajuta în războiul cu Iranul, deși Trump a etichetat Polonia drept un „aliat model” pentru cheltuielile sale ridicate în domeniul apărării.
Decizia a fost cu atât mai surprinzătoare cu cât trupele și echipamentele începuseră deja să sosească în țară.
Această decizie a provocat joi noi valuri de anxietate în capitalele europene și în interiorul Pentagonului cu privire la posibilitatea ca astfel de mișcări să încurajeze Rusia să atace aliați din NATO.
„Nu aveam nicio idee că se va întâmpla asta”, a spus unul dintre oficialii americani, adăugând că oficialii europeni și americani au petrecut ultimele 24 de ore la telefon încercând să înțeleagă decizia și să afle dacă vor mai urma și alte surprize.
Tensiuni tot mai mari între SUA și Europa
Măsura vine după anunțul făcut de Hegseth luna aceasta, conform căruia Pentagonul va retrage 5.000 de soldați din bazele din Germania. Acea decizie a pus în aplicare o amenințare făcută de Trump după ce cancelarul german Friedrich Merz a spus că SUA se „umilește” prin conflictul din Iran.
În cazul de față, cei 4.000 de soldați din Texas se pregăteau să plece într-o rotație de nouă luni, planificată de mult timp, în Polonia, care include antrenamente cu aliații NATO, când a venit ordinul de oprire.
Anularea acestei misiuni de rutină este deosebit de neobișnuită, având în vedere că trupele americane staționate pe continent reprezintă un factor cheie de descurajare pentru Rusia.
Trump a insistat că Europa va trebui să se descurce singură — chiar dacă a criticat vehement opoziția aliaților față de conflictul din Iran — iar acest ultim ordin sugerează că președintele este hotărât să reducă prezența americană pe continent, comentează Politico.
Rolul armatei în Europa „se rezumă la descurajarea rușilor, protejarea intereselor strategice ale Americii și asigurarea aliaților”, a declarat lt. gen. Ben Hodges, fostul comandant al Armatei SUA în Europa.
„Iar acum, un element foarte important care urma să facă parte din acea descurajare a dispărut”, a arătat el.
Pentagonul: Retragerea trupelor, „un proces atent analizat”
„Decizia de a retrage trupele urmează un proces cuprinzător, pe mai multe niveluri, care include perspectivele liderilor-cheie (din cadrul armatei SUA în Europa) şi de-a lungul lanţului de comandă”, a declarat secretarul de presă interimar al Pentagonului, Joel Valdez. „Aceasta nu a fost o decizie neaşteptată, luată în ultimul moment”, a adăugat el.
Casa Albă nu a răspuns unei solicitări de comentarii, potrivit POLITICO.
Strategia mai amplă rămâne însă neclară. Retragerea din Germania se află încă în faza de planificare, potrivit a doi oficiali americani familiarizați cu subiectul. Aceasta reprezintă o reducere relativ minoră din totalul celor aproximativ 38.000 de soldați americani staționați în țară, dar transmite un semnal către aliații europeni că ar putea exista costuri politice pentru dezacordul public față de Casa Albă.
„Polonezii cu siguranță nu l-au criticat niciodată pe președintele Trump și fac tot ceea ce ar trebui să facă niște aliați buni”, a spus Hodges. „Și totuși, se întâmplă asta”, a adăugat el.
Oficialii polonezi au reacționat pe rețelele sociale, fie pentru a susține decizia, fie pentru a-și exprima nemulțumirea cu privire la impactul acesteia asupra alianței. Unii sperau că armata SUA va înlocui prezența rotativă a trupelor cu una permanentă, deja dislocată în Europa. Alții au încercat să minimizeze efectele potențiale.
„Această chestiune nu privește Polonia”, a declarat vicepremierul polonez Władysław Kosiniak-Kamysz într-o postare pe rețelele sociale. „Este legată de realinierea anunțată anterior a unei părți din forțele militare americane din Europa”, a adăugat el, referindu-se la eforturile continue ale SUA de reevaluare a prezenței militare pe continent.
Europa și presiunea bugetelor de apărare
Conform unor sondaje recente, majoritatea polonezilor susțin prezența unei baze militare americane pe teritoriul lor, spre deosebire de multe alte țări europene. În același timp, se preconizează că bugetul de apărare al Poloniei va crește până la 4,7% din PIB în acest an, cea mai ridicată valoare dintre aliații NATO.
Pentagonul a efectuat recent o analiză a prezenței trupelor americane la nivel global, însă nu se așteaptă ca rezultatele să fie făcute publice. Oficialii au indicat că studiul nu prevede o retragere majoră din Europa.
Totuși, un alt document important publicat anul acesta, Strategia de Apărare Națională, prevede alocarea mai multor resurse militare în alte regiuni și transferarea unei părți mai mari a responsabilității pentru securitatea europeană către statele europene.
Pentagonul a anunțat în octombrie că nu va înlocui o brigadă a Armatei SUA care urma să părăsească România la sfârșitul anului trecut, o decizie care i-a frustrat pe susținătorii unei politici de apărare mai agresive din Congres, reamintește POLITICO.
„Aceasta reprezintă o provocare majoră pentru securitatea Europei și o modalitate extrem de perturbatoare de a transfera responsabilitatea către europeni”, a comentat Joel Linnainmäki, fost oficial finlandez. „Pentru aliații aflați lângă Rusia, acest lucru va trebui să le schimbe calculele”, a punctat el.
NATO minimizează impactul retragerilor rotaționale
Totuși, unii membri ai alianței au încercat să reducă importanța neînlocuirii brigăzii americane din România. Un înalt oficial NATO a declarat că forțele rotaționale — precum desfășurarea trupelor americane în România — nu sunt incluse în planurile pe termen lung ale alianței privind consolidarea prezenței militare în Europa, menită să descurajeze Rusia.
„Știm că SUA lucrează pentru a-și ajusta poziția în Europa”, a spus oficialul. „Și observăm deja o prezență crescândă pe flancul estic din partea Canadei și a Germaniei, ceea ce contribuie la o NATO mai puternică în ansamblu”, a adăugat el.
Oficialul a precizat că Franța și Germania au împreună aproximativ 5.000 de soldați pe flancul estic al NATO, iar acest număr ar urma să crească cu câteva mii până la sfârșitul anului viitor.
