Un studiu al Parlamentului European arată că România este pe ultimul loc din UE în susţinerea sectorului privat prin PNRR
Parlamentul European a vrut transparență în ceea ce privește cheltuirea fondurilor europene și a făcut un studiu să vadă cine sunt primii 100 de mari beneficiari ai PNRR din țările membre.
Studiul plasează România pe ultimul loc din Europa în ceea ce privește beneficiarii din sectorul privat, doar 3%, în condițiile în care 97% din banii din PNRR merg la stat, din care 60% către autoritățile locale și de stat. Cel mai mare procent din Uniunea Europeană.
În cazul României, cel mai mare beneficiar este CFR care primește aproape 2,9 miliarde de euro din PNRR pentru căi ferate noi. Adică, în jur de 10% din totalul fondurilor. În 2023, CFR a avut o pierdere de aproape 900 de milioane de lei, și pentru 2024 estimează deja o pierdere de 600 de milioane de lei.
Dragoș Pislaru, europarlamentar: „Prin transferarea banilor către companiile naționale, transparența banilor dispare. Nu mai ai pârghiile prin care să ceri, așa cum ai către ministere informațiile în timp real sau că să poată să dea o mai bună transparență față de cetățeni”.
Media europeană privind beneficiarii privați este 28,5%. În Bulgaria, de exemplu, 42% din marii beneficiari sunt privați. În Germania, 47%, iar în Grecia, 43%.
Studiul Parlamentului European a mai scos la iveală și faptul că sunt câteva țări care au distribuit mare parte din fondurile PNRR către beneficiarii mari. România ocupă locul trei în acest top, după Franța și Lituania. Țara noastră a alocat 45% din fonduri către cei o sută de mari beneficiari, deci statul primește aproape jumătate din banii PNRR.
Pe de altă parte, marile proiecte ale statului, cum ar fi construcția de școli, spitale sau autorstrazi se vor face cu licitații la care participă companii private. O parte din bani vor ajunge indirect și în economia privată.
Adrian Codirlașu, vicepreședinte CFA România: „Că îi cheltuie o companie privată sau Guvernul, banii ajung în cea mai mare parte a lor în România, prin salarii plătite, prin contracte cu companii românești. Marea majoritate a acestor bani rămân în economia românească”.
În grupul de Lucru al Parlamentului European pentru monitorizarea implementării PNRR-urilor la nivel european, comisarul european pentru economie Paolo Gentiloni a confirmat că cererea de plată 3 a României este în întârziere și Comisia Europeană a depășit durata procedurală de două luni pentru analiză.
Paolo Gentiloni, comisarul european pentru economie: „Într-adevăr a trebuit să oprim ceasul pentru mai multe proiecte PNRR. Estimarea pe care am reamintit-o în introducerea noastră a fost de 100 de miliarde de euro de rambursat în acest an, ceea ce este ceva și ceea ce înseamnă că ceasul va reîncepe să ticăie”.
Cererea numărul 3 a fost depusă în decembrie, dar pentru că România nu a putut răspunde la concret cererile de clarificări, s-a ajuns la peste 4 luni de analiză.
.webp)
