UE: România progresează în lupta anticorupție. Transparența și finanțarea partidelor rămân puncte slabe ale statului de drept

Raportul despre statul de drept al UE laudă progresele făcute de lupta anticorupție din țara noastră. Transparența instituțiilor și modul în care sunt folosite finanțările partidelor rămân, totuși, vulnerabilități.

Adrian Popovici

„România a făcut pași semnificativi către finalizarea procesului inițiat în vederea luării în considerare a recomandărilor Comisiei de la Veneția privind legile justiției, care au abordat preocupările legate de independența, calitatea și eficiența sistemului de justiție”, se arată în raportul Comisiei Europene.

Comisia se arată mulțumită și de transparența jurisprudenței privind sancțiunile disciplinare s-a îmbunătățit, datorită eforturilor de sensibilizare. Oficialii de la Bruxelles susțin că Ministerul Justiției a dat dovadă de deschidere în ceea ce privește adaptarea reformei sistemelor informatice din cadrul instanțelor, astfel încât să fie garantată independența sistemului judiciar.

Lupta anticorupție pare a fi un alt punct forte al statului de drept din România, Raportul Comisiei arătând că punerea în aplicare a strategiei anticorupție 2021-2025 se menține în parametri și este în curs de pregătire o nouă strategie, bazată pe evaluarea ex post a strategiei actuale.

„Autoritățile înregistrează în continuare rezultate pozitive în ceea ce privește combaterea corupției, inclusiv în cazurile de corupție la nivel înalt”.

Cu toate acestea, în urma hotărârilor privind termenele de prescripție, instanțele naționale au închis numeroase cazuri de corupție și au anulat condamnări, subliniază raportul. S-au luat măsuri suplimentare în ceea ce privește sistemul de investigare și urmărire penală a infracțiunilor din sistemul judiciar. Este în discuție actualizarea cadrului legislativ privind integritatea, fiind în curs de elaborare un proiect de lege menit să abordeze practica „ușilor turnante”.

Activitatea ANI, afectată de decizia CCR

În ceea ce privește transparența și integritatea oficialilor din statul român, Comisia arată că Agenția Națională de Integritate a continuat să înregistreze rezultate în ceea ce privește gestionarea conflictelor de interese și a declarațiilor de avere, asta în ciuda problemelor din activitatea instituției, prezentate și de Știrile ProTV.

Oficialii de la Bruxelles recunosc însă piedicile puse în activitatea ANI de hotărârea Curții Constituționale care obliga România să își reevalueze sistemul declarațiilor de avere, perceput până în prezent ca fiind unul solid.

„Corupția și frauda au fost identificate de autoritățile naționale drept riscuri în procesul de achiziții publice, existând câteva măsuri în curs pentru contracararea lor”, se mai arată în raport.

Independența presei, o slăbiciune a statului de drept din România

Nu s-au efectuat demersuri în ceea ce privește consolidarea guvernanței independente și a independenței editoriale a serviciilor publice de mass-media.

Finanțarea mass-mediei private de către partidele politice și autoritățile de stat a condus la o creștere a publicității politice netransparente, subliniază raportul.

„Dincolo de faptul că Consiliul Național al Audiovizualului ar avea de câștigat dacă ar dispune de mai multe resurse umane și de mult-așteptatul nou sistem informatic, informațiile privind proprietatea asupra mass-mediei sunt încă insuficiente în afara sectorului audiovizual”, transmite CE.

Accesul cetățenilor și presei la informații publice rămâne o preocupare pentru oficiaii UE care subliniază că în așteptarea finalizării discuțiilor privind un nou Cod de procedură administrativă, persistă problemele privind transparența și accesul la informații. Amenințările și cazurile de hărțuire a jurnaliștilor constituie în continuare o problemă, iar presiunea politică asupra independenței editoriale afectează activitatea jurnaliștilor.

„Au fost întreprinse câteva demersuri pentru a îmbunătăți consultările publice, dar în practică se- întâlnesc în continuare o serie de deficiențe. Imprevizibilitatea legislativă, utilizarea frecventă a ordonanțelor de urgență ale guvernului, problemele privind calitatea legislației și sarcina de reglementare rămân principalele preocupări ale întreprinderilor și ale organizațiilor societății civile”, mai subliniază raportul.