UE pregătește „zidul dronelor” pe flancul estic: România, parte din scutul comun anti-dronă
Uniunea Europeană vrea un zid de drone pe flancul estic, inclusiv în România. Ministrul român al apărării și omologii săi din nouă state membre au discutat, pentru prima dată, despre crearea unui scut comun anti-dronă.
La discuții au participat și premierul Ucrainei, precum și experţi NATO.
Se caută soluții pentru detectarea dronelor mici, care păcălesc uneori radarul și modalități pentru a fi distruse, de la bruiaj electronic până la sisteme cu laser.
Un "zid al dronelor": aşa este numită metaforic iniţiativa de securitate a Comisiei Europene care afirmă că Uniunea are nevoie urgentă de noi capacități de apărare.
Sistemele actuale detectează avioane și rachete, dar nu reușesc întotdeauna să surprindă dronele mici. De aceea trebuie consturita o reţea de detectoare – radare, senzori acustici și alte echipamente – inspirată din experiența Ucrainei.
În paralel, sunt analizate metodele de distrugere. Se discută inclusiv despre tehnologii noi, precum laserele.
Andrius Kubilius, Comisarul European pentru Apărare: ”În primul rând, războiul electronic — ceea ce ucrainenii folosesc intens — adică bruiajul dronelor care vin în spațiul nostru aerian; sunt capabilităţi pe care trebuie pur şi simplu să le achiziţionăm şi să le punem în practică. În al doilea rând, ceea ce vedem pe câmpul de luptă din Ucraina: interceptoarele pentru drone devin foarte, foarte eficiente”.
La prima discuţie despre zidul de drone cu comisarul pentru apărare, Andrius Kubilius, au participat miniştrii apărării de pe flancul estic.
Ionuț Moșteanu, Ministrul Apărării: "Eu am subliniat importanța și specificul apărării împotriva dronelor în ceea ce privește Marea Neagră am arătat că pe lângă decare să vorbim multe ultima perioadă există pericolul de un loc navale care sunt chiar mai periculoase mai greu de detectat, mai greu de distrus”.
Pentru finanțarea "zidului dronelor" există mai multe opțiuni - programul SAFE sau programul european pentru industria de apărare.
Chiar dacă atenția se concentrează pe flancul estic, proiectul este gândit ca parte a unei strategii comune la nivel european. Și chiar dacă inițiativa aparține Comisiei Europene, iar bani sunt europeni, la discuții au fost prezenți și observatori NATO, în special experți tehnici – pentru că apărarea aeriană privește întreaga Alianță, nu doar Uniunea.
În plus, deciziile finale vor fi luate decatre toți șefii de stat și de guvern din statele membre, cel mai probabul la cele două Consilii Europene din octombrie – primul, informal, chiar săptămâna viitoare, la Copenhaga.
