Ţuica şi palinca dau startul petrecerilor, mai ales de sărbători, dar nu doar licorile par să fie de interes, ci şi arta producerii lor.
Asemeni cramelor, distileriile din Braşov sau Baia Mare sunt vizitate de turişti curioşi, dornici să afle reţete străvechi şi să cumpere direct de la gospodari băuturile tradiţionale.
Mirosul de fructe fermentate şi alcool îi atrage ca un magnet pe turiştii curioşi.
De pildă, o mică distilerie aflată între Râşnov şi Bran primeşte zilnic oaspeţi, care pot vedea cum sunt produse ţuica şi palinca. Gospodarii nu se feresc să le dezvăluie musafirilor unele secrete.
"Nu luăm bani pentru degustare. Dacă vedem că le place, le dăm din-aia mai tare, la 50 de grade şi nu le mai trebuie", a povestit Grigoraș Guiman, proprietarul unei distilerii.
Când vine vorba însă de cumpărat, turiştii se pierd printre rafturile încărcate cu licori.
O distilerie înfiinţată din pasiune de doi prieteni din Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna, a ajuns renumită în Europa. În acest caz, asul din mâneca este diversitatea.
"A rămas toată lumea cu gura căscată că se poate face palinca din ţelină. Ultima nebunie a noastră a fost palinca de dovleac", a explicat proprietarul distileriei, Dezso Tibor.
Şi în Satu Mare, în localitatea Medieșu Aurit, familia Zetea produce băuturi distilate din fructe fierte la foc domol în cazane tradiţionale. Reţetele au fost transmise din generaţie în generaţie şi sunt urmate cu sfinţenie.
O sticlă de colecţie cu ţuică din cireşe amare, de exemplu, se vinde în ţări din Vestul Europei şi cu două mii de euro.
