Trei utilaje de dragare încearcă să redirijeze o parte din debitul Dunării spre Cernavodă, în speranţa asigurării necesarului de apă care să permită o cât mai rapidă repornire a reactoarelor centralei nucleare, potrivit News.ro.
Din păcate, precipitaţiile din amonte nu ajută, iar perspectiva pe termen scurt este una pesimistă.
Conform ultimei raportări a Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, debitul la intrarea în ţară (pe secţiunea Baziaş) era duminică în creştere, la valoarea de 1.600 m3/s, de două ori şi jumătate sub media multianuală a lunii august (3.900 m3/s).
Prognoza în intervalul 30 august 2026 - 6 septembrie 2026 arată că debitul la intrarea în ţară va fi staţionar la valoarea de la 1.600 m3/s, în primele patru zile, apoi în scădere uşoară până la 1.450 m3/s, sub mediile multianuale ale lunilor august (3.900 m3/s) şi septembrie (3.800 m3/s).
Stadiul lucrărilor pe Dunăre în zona Cernavodă
Începute de două săptămâni, lucrările de dragare şi de construcţie a epiului (dig pentru regularizarea apei, n.r.) din zona Cernavodă sunt în plină desfăşurare, fără a exista însă un termen clar când vor fi încheiate.
"Analizăm date culese în weekend şi vom reveni cu decizii", a transmis pentru News.ro Mihai Jurca, şeful cancelariei Primului - Ministru, care supervizează lucrările din zona Cernavodă.
"Am fost personal la Cernavodă timp de două zile, alături de echipele tehnice şi de reprezentanţii instituţiilor din Comitetul Interministerial Bala - Cernavodă, pe care îl coordonez din partea Cancelariei Prim-Ministrului, pentru a vedea la faţa locului stadiul lucrărilor şi a stabili, împreună, următorii paşi. Ne confruntăm cu cel mai scăzut nivel al Dunării din istoria măsurătorilor: la Baziaş, debitul de azi este de aproximativ 1.300 metri cubi/secundă, faţă de o medie de 3.900 metri cubi/secundă pentru luna august", scria Jurca pe 26 august, într-o postare pe Facebook.
"Deocamdată se draghează continuu, în mai multe puncte", a transmis Ioana Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, la solicitarea News.ro. "Nu există un moment anume prevăzut să se oprească, e în funcţie de cum variază debitul Dunării la Cernavodă", a adăugat.
Conform reprezentanţilor Administraţiei Fluviale „Dunărea de Jos" Galaţi, la operaţiune participă o dragă - navă special construită pentru operaţiuni de săpare şi îndepărtare a aluviunilor, cu misiunea de a scoate de pe fundul Dunării o sută de mii de tone de aluviuni. Lucrările au început la jumătatea lunii august.
Specialiştii de la Apele Române au declarat pentru News.ro că au deplasat la rândul lor două utilaje de dragare în zona Cernavodă. Cele două, de mai mici dimensiuni faţă de cel de la AFDJ Galaţi, au fost relocate terestru, pe trailere, din spaţiul hidrografic Argeş-Vedea şi de pe Crişul Repede.
În ceea ce priveşte epiul - lucrare hidrotehnică pentru regularizarea cursului apei - lucrările nu au început deoarece poziţia digului s-a modificat faţă de propunerea iniţială, fiind căutate în prezent alte variante.
Centrala nucleară de la Cernavodă asigură aproximativ 20% din totalul energiei electrice produse din România. Aceasta a fost oprită complet joi, 13 august, după ce nivelul Dunării a ajuns la cel mai scăzut nivel din istorie.
În cazul extrem în care nivelul Dunării ar ajunge în zona centralei la doar 1 metru adâncime, responsabilii iau în calcul completarea necesarului de apă din puțuri, bazine de demineralizare și chiar să fie adusă cu cisterne pe calea ferată sau pe șosea, cu mașinile pompierilor.
