Alertă pe Dunăre: Guvernul pregătește scenariul extrem pentru Cernavodă. „Răcire în circuit închis”

Autoritățile au demarat noi intervenții de urgență, de la dragaje și devierea cursului cu barje, până la pregătirea unui scenariu extrem de răcire în circuit închis.

Fluviul se află în cea mai severă secetă din istoria documentată. Debitul la intrarea în țară (Baziaș) este în prezent de aproximativ 1.300 m³/s, situându-se mult sub cel mai pesimist scenariu prevăzut în documentațiile tehnice (2.000 m³/s) și sub media anuală din luna august, de 3.900 m³/s (față de un debit mediu anual general de 5.500 m³/s).

Pentru a gestiona criza, a fost mobilizat Comitetul Interministerial Bala – Cernavodă, structură care reunește Cancelaria Prim-Ministrului, ministerele Energiei, Transporturilor și Mediului, Apele Române, INHGA, Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați, Administrația Canalelor Navigabile, SN Nuclearelectrica și mediul universitar (UTCB), cu sprijinul MAI, DSU și MapN.

„Aceste soluţii vor fi aplicate etapizat în următoarele săptămâni, în condiţiile în care cotele Dunării se află la un minim istoric de când se fac măsurători specifice. Comitetul funcţionează 30 de zile şi va prezenta un raport final cu soluţiile tehnice, calendarul de implementare şi sursele de finanţare, în jurul datei de 13 septembrie 2026”, anunţă Executivul într-un comunicat oficial.

Dragaje și devierea cursului: Măsuri de intervenție

Prima linie de apărare o reprezintă dragarea, o intervenție care se poate executa imediat. Aceasta vizează crearea unor canale de 30 de metri lățime și minimum 2 metri adâncime, în zone cheie precum bifurcația Bala (km 342,5) și amonte de canalul CNE (km 305-306, 308,5, 312,5-315, 322, 327). Obiectivul este de a crea condițiile pentru echilibrarea apei la bifurcația Bala, astăzi repartizată 85% spre brațul Bala și doar 15% spre Dunărea veche, direcționând un volum mai mare către priza CNE. Un volum și o viteză mai mari vor reduce sau menține nivelul de aluviuni pe acest nou canal.

Totuși, logistica reprezintă un obstacol major în acest moment.

„Problema cea mai mare pentru dragaj în acest moment este nivelul foarte mic al apei, ceea ce produce riscul de blocare a navelor în bancuri de nisip sau de operare cu nave cu pescaj mic care pot opera în regim de apă scăzută, dar cu un randament mai mic. De asemenea, nivelul scăzut al apelor face ca eventualele utilaje disponibile în Constanţa sau în alte zone ale Dunării să nu poate fi mobilizate pe braţul vechi al Dunării”, spune Executivul.

Paralel cu dragajele, autoritățile testează soluții hidrotehnice de deviere a curentului. În apropierea podului de la Cernavodă, pe malul stâng, au fost ancorate barje pe o lungime totală de 200 de metri, dispuse perpendicular pe mal.

„Testul are rolul de a verifica în teren efectul pe care l-ar produce un epiu permanent de dirijare — o lucrare hidrotehnică din piatră, planificată în aval aproape de canalul spre CNE Cernavodă. Efectele sunt urmărite permanent prin măsurători, iar configuraţia poate fi ajustată sau retrasă oricând — este o intervenţie complet reversibilă. La debitele foarte scăzute de acum, rolul principal al acestei structuri este dirijarea curgerii şi protejarea zonelor dragate împotriva recolmatării — un efect care se construieşte în timp — şi nu ridicarea imediată a nivelului apei”, se menţionează în comunicatul oicial.

De asemenea, în aval de pod, urmează să fie construit un dig scurt de piatră (epiu), de circa 150 de metri, care va porni de la malul stâng spre mijlocul fluviului și va fi vizibil deasupra apei.

„Rolul lui este acela de a împinge apa către partea adâncă a fluviului — exact acolo unde se află canalul navigabil, gura Canalului Dunăre–Marea Neagră şi priza de apă a centralei nucleare. În plus, ajută zonele dragate să nu se umple la loc cu nisip şi, în timp, contribuie la formarea unei albii mai adânci şi mai stabile”, explică Guvernul.

Pompajul și scenariul de rezervă extrem

Pentru a conserva și suplimenta debitul necesar răcirii, se iau în calcul măsuri pe canalul de aducțiune către bazinul de stocare al centralei și pe Canalul Dunăre-Marea Neagră.

„Această soluţie presupune instalarea unui dig mobil gonflabil/tubular. Soluţia ar asigura un nivel mic dar suficient pentru ca răcirea reactoarelor şi depozitelor de material uzat să fie asigurată cu sistemele folosite acum. Amplasarea se execută rapid (maxim 1 zi) şi completate de pompe amplasate pe barjă sau pontoane plutitoare asigură nivelul şi debitul necesar centralei. Amplasarea acestora se va face pe canalul de aducţiune / priză racordat la Dunăre şi în spre est la canalul Dunăre Marea Neagră. În situaţii critice apa din canalul Dunăre Marea Neagră poate fi folosită în tandem cu pompajul pentru a asigura debitul”, mai afirmă Guvernul.

Dacă toate aceste măsuri eșuează, iar Dunărea scade până la 1,05 metri în zona Cernavodă, Nuclearelectrica are pregătit un plan de rezervă. Centrala dispune în rezervă de pompe, generatoare de mare putere și instalații de răcire.

„În acest scenariu, nivelul apei pe Dunăre în zona Cernavodă ar fi de 1,05 m. În acest scenariu răcirea se va face în circuit închis cu aport de apă demineralizată rezultat din echipamentul de tratare al centralei care s-ar alimenta din puţuri subterane completate, dacă e cazul, de apă demineralizată stocată în depozite suplimentare în zona centralei (cisterne auto, pe cale ferată, sau autospeciale de stingere incendiu). CNE Cernavodă asigură echipamentele necesare şi planificarea pentru un astfel de scenariu. Toate instituţiile contribuie la asigurarea de echipamente logistice pentru a menţine răcirea”, arată comunicatul.

Autoritățile recunosc că hidraulica fluviului este greu de anticipat la cote atât de mici, iar succesul intervențiilor nu este garantat.

„Există posibilitatea ca, în condiţiile hidrologice date, unele dintre soluţii - de lucrări de dragaj sau construcţie epiu recomandate şi implementate - să nu genereze efectul dorit — acesta este motivul pentru care fiecare măsură este testată etapizat, măsurată şi, acolo unde este cazul, oprită sau înlocuită, iar soluţiile de rezervă sunt pregătite din timp. Vom continua să informăm periodic asupra nivelurilor înregistrate, a stadiului lucrărilor şi a rezultatelor măsurătorilor”, anunţă Executivul.