Statul recupereaza pe bucati ce hotii scot din tara "la gramada". Traseul tezaurului dacic prin lume
Autoritatile romane recupereaza pe bucati tezaurul dacic. 5 monede din aur si 14 podoabe din argint au fost localizate la o casa de licitatii din Germania.
Tot spre aceasta tara se indrepta si un conational prins de englezi cu alte 160 de monede dacice, romane si bizantine.
Din pacate legislatia internationala este permisiva iar aceste comori se vand la liber, fara nicio restrictie, atat pe continent cat si peste ocean. Asa se explica de ce hotii fac orice sa goleasca siturile arheologice.
Acest coson a fost vandut pe 1 mai la o licitatie din Statele Unite pentru 1150 de dolari. Iar acesta va fi scos la licitatie pe 25 septembrie in Dallas.
Cosonii sunt monede din aur, batute inainte de Hristos. Desi au o valoare istorica inestimabila, cautatorii de comori au reusit sa le instraineze.
Destul de rar statul roman reuseste sa dea de urma pieselor. Nemtii ne-au inapoiat de pilda 5 cosoni si 14 podoabe dacice. Povestea lor a inceput undeva prin 2001, cand a fost jefuit situl areheologic de la Sarmisegetuza.
"Este munte, au carari pe care doar ei le stiu. Se deplaseaza cu masini de teren, pe timp de noapte, au aparatura sofisticata, au tot ce le trebuie, ceea ce noi numai improvizam", spune Margareta Arsenescu, din cadrul Directiei de Investigatii Criminale (IGPR).
Asa reusesc sa fure monede, statuete, bratari dar si alte podoabe, dacice. Hotii lucreaza cu intermediari din Bucuresti sau din Serbia, care plaseaza marfa mai departe la Viena sau Munchen.
"Tezaurul a fost partajat in mai multe sectiuni, un mod de operare cunoscut pentru spalarea lor ca sa-si piarda originea infractionala si sa poata fi puse la vanzare in diverse case de licitatii ca provenind din colectiile unor persoane care au decedat ", spune Augustin Lazar, procuror general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia.
In Germania, este suficient ca la intrarea in tara sa prezinti un bon de casa, de oriunde, pentru a obtine un certificat vamal, devenind astfel detinator legal.
"Vezi la o vanzare cantitati uriase de bunuri care sunt smulse fara niciun fel de mila din contextul arheologic si vandute pur si simplu ca si cum ai vinde ciorapi, pantofi, chiloti", spune Ernest Oberländer-Tarnoveanu, director general al Muzeului National de Istorie a Romaniei.
Autoritatile spun ca s-au vandut pe piata neagra peste 100 de kilograme de monede si bijuterii din aur si peste o jumatate de tona de argint. Plus zeci de vase de bronz, arme dar si unelte de fier.
"La fiecare perchezitie au fost gasite cataloage de evaluare, de identifiacer a pieselor. Sa stiti ca sunt foarte buni in a identifica piesele ei insisi si cataloage de licitatii, astfel incat ei sa ceara pretul corect", spune Margareta Arsenescu.
Iar "pretul corect" poate ajunge si la cateva zeci de mii de euro, in cazul podoabelor.
.webp)
