"Un dialog al surzilor." Cum caracterizeaza istoricii negocierile Romaniei cu Moscova pentru tezaur
Oficialii de la Bucuresti redeschid un subiect delicat pentru istoria nationala si incearca sa recupereze tezaurul romanesc de la Moscova.
Seful diplomatiei romanesti, Titus Corlatean, a discutat deja despre asta cu omologul sau, Serghei Lavrov.
Ramane de vazut daca acum vom avea mai mult succes. Rusii au spus de foarte multe ori in trecut ca pentru ei povestea este inchisa.
Comoara, de peste 90 de tone de aur, evaluatea la circa trei miliarde de euro, a fost trimisa la Kremlin in Primul Razboi Mondial.
La intalnirea cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov, seful diplomatiei romanesti a cerut reluarea discutiilor dintre Romania si Rusia, pe tema tezaurului.
O comisie mixta formata din istorici si diplomati romani si rusi exista. Insa mai mult formal, cata vreme intalnirile pe aceasta tema au fost meteorice.
"Activitatea acestei comisii nu a fost una extraordinara, din punctul de vedere al partii ruse. A lasat impresia cateodata unui dialog al surzilor, fara sa se intample ceva concret", spune istoricul Laurentiu Constantiniu.
De fiecare data, Kremlinul a facut o paralela intre refuzul de a ne da tezaurul inapoi si unirea Basarabiei cu Romania. O recunoaste chiar seful Centrului de Istorie a Razboaielor si Geopolitica de la Moscova.
Istoria zbuciumata a aurului romanesc incepe in 1916, in timpul Primului Razboi Mondial. De teama nemtilor, care ocupasera Bucurestiul, Guvernul Ionel Bratianu trimite aurul si mai multe bunuri ale statului la Kremlin pentru a le securiza.
Revolutia bolsevica din 1917, venirea la putere a lui Lenin si ruperea relatiilor diplomatice cu Romania fac din tezaur un bun "intangibil" pentru noi.
Timp de aproape un secol conducerea statului roman a incercat sa recupereze tezaurul de la rusi. In 1934 si apoi abia dupa Al Doilea Razboi Mondial, Romania a reusit sa recupereze Closca cu Puii de Aur, 120 de tablouri semnate de Nicolae Grigorescu si cateva bijuterii.
Etichete: moscova, tezaur, titus corlatean,
