Tranziția climatică trebuie să devină proiect strategic național. Explicațiile a două experte în sustenabilitate
România trebuie să trateze tranziţia climatică drept proiect strategic naţional, spun experții în susteabilitate, la zece ani de la semnarea Acordului de la Paris.
La împlinirea a zece ani de la Acordul de la Paris experții în sustenabilitate atrag atenția că România riscă să rateze fereastra de oportunitate pentru limitarea încălzirii globale sub 2 grade Celsius.
Expertele în sustenabilitate și politici climatice Elena-Alexandra Miron și Ioana-Maria Vasiliu subliniază că tranziția climatică trebuie tratată ca un proiect strategic național, cu accent pe adaptare în sectoare vitale – apă, agricultură, infrastructură și sănătate – și nu doar ca reacții punctuale la fenomene extreme, se arată într-un articol publicat pe Info Clima, preluat de Agerpres.
Acordul de la Paris: Bilanț mixt după un deceniu
Adoptat de peste 195 de state, Acordul de la Paris a stabilit cadrul pentru limitarea încălzirii globale, reducerea emisiilor, adaptare și finanțare climatică. România l-a semnat în aprilie 2016 și ratificat în 2017, aliniindu-se ulterior la Pactul Verde European, PNIESC și Strategia Națională de Adaptare.
„Privind în urmă, Paris rămâne un punct de inflexiune. Pentru prima dată, toate statele lumii au acceptat explicit necesitatea unei economii globale cu emisii nete zero în a doua jumătate a secolului”, notează expertele. Totuși, bilanțul este mixt: tehnologiile cu emisii reduse au avansat rapid, politicile climatice s-au extins, iar interesul public a crescut. Însă emisiile globale continuă să urce, iar UNEP Emissions Gap Report 2023 arată că, în ritmul actual, lumea se îndreaptă spre 2,5–2,9 grade Celsius în plus până în 2100.
Pragul de 1,5 grade Celsius este probabil depășit temporar, iar limitarea riscurilor la aproximativ două grade depinde de deciziile acestui deceniu. Comparativ cu 1,5 grade, o încălzire de două grade ar duce la eliminarea recifurilor de corali, valuri de căldură exponențiale, secete și precipitații extreme mai severe, plus riscuri majore pentru securitatea alimentară și resursele de apă.
România: adaptarea devine prioritară
În țara noastră, efectele sunt vizibile: secete prelungite, fenomene extreme, presiune asupra resurselor de apă și vulnerabilitatea unei agriculturi dependente de climă. Orașele, infrastructura și sistemele publice nu sunt pregătite pentru frecvența și intensitatea noilor riscuri.
„România trebuie să trateze tranziţia climatică drept un proiect strategic naţional, nu doar ca reacţie punctuală la fenomene extreme. Adaptarea devine prioritară în sectoare-cheie: apă, agricultură, infrastructură şi sănătate”, afirmă Elena-Alexandra Miron și Ioana-Maria Vasiliu.
Atenuarea rămâne esențială – renunțarea la ea ar accepta o traiectorie peste două grade –, dar adaptarea e urgentă, deoarece anumite impacturi sunt deja „încorporate” în climatul următoarelor decenii.
Întrebarea esențială pentru România
„Pentru România, întrebarea esenţială este dacă tranziţia va fi tratată ca o componentă structurată a dezvoltării naţionale, inclusiv în ceea ce priveşte securitatea naţională, sau ca o reacţie discontinuă la presiuni şi crize”, conchid expertele.
Elena-Alexandra Miron activează în guvernanță climatică, tranziție verde și diplomație climatică, inclusiv în sectorul de tineret. Ioana-Maria Vasiliu este Senior Researcher la Energy Policy Group (EPG), specializată în politici climatice.
Etichete: acordul de la paris, experti, romania, schimbari climatice,
.webp)
