Toamna caldă instalată în țară afectează negativ plantele. Temperaturile ridicate intensifică fenomenul de deșert
După câteva zile reci o toamnă caldă s-a instalat în aproape toată țara. În unele zone au fost chiar și 20 de grade, iar pomii au început să înflorească a doua oară.
Dincolo de bucuria privitorului, acest fenomen este un dezechilibru al plantelor, susțin specialiștii. De asemenea, și culturile sunt afectate.
Fără ploi, temperaturile ridicate intensifică fenomenul de deșert, mai ales în zona Olteniei și pe clisura Dunării.
Deşi suntem la sfârşitul lunii octombrie, livezile dau semne că ar fi venit primăvara. Pomii au început să înverzească şi au înflorit.
Alin Dobrei, Specialist Pomicultura: "Pomul în funcţie de temperaturile utile, el porneşte în vegetaţie cu siguranţă acei muguri care au înflorit nu vor mai înflori în primăvară."
Aurelia Diaconu, Director Institutul de cercetări în agricultură Dabuleni: "Dezechilibre extraordinare în metabolismul plantelor. Vedeți că ele se adaptează cum pot. Au pierdut foliajul iar acum avem lăstari în creștere și chiar flori, ceea ce nu este normal, plantele încercă să facă față, să lupte cu aceste condiții climatice, aceasta reprezintă și o temă pentru noi."
Florin Ciurdariu este un fermier bihorean, care lucrează peste 1300 de hectare de teren. Arșița i-a redus recolta de porumb, de la 8 tone în medie pe hectar, la 870 de kilograme.
Florin Ciurdariu, Fermier: "Deficiența mare de precipitații înseamnă că solul, pe o adâncime de 1, 2, 3 metri duce o lipsă acută de apă, iar lipsa acesteia va avea o influență inclusiv pentru anul viitor, în culturile ce vor urma ceea ce se va reflecta într-un preț tot mai mare la raft".
De asemenea, în următoarea perioadă, şansele de ploi sunt tot mai scăzute. Din această cauză, se amplifică seceta pedologică, spun experţii. În lipsa apei, se extind solurile nisipoase mai ales în zona Olteniei, supranumită Sahara României. Rezerva de umiditate este la cota critica.
Gheorghe Popă, oficiul pentru studii pedologice şi agrochimice Dolj: "Înaintează din perspectiva faptului că nu se cultivă, în primul rând înainte, fiiind cultivată, toate resturile vegetale produceau humus. Nu mai dădea voie ca terenurile respective să aibă o textură nisipoasă."
Potrivit ministrul Mediului, în sudul Olteniei se pierd anual 1.000 de hectare de sol fertil.
