Tezaur de aur unic în Europa, descoperit într-un mormânt din Bihor | FOTO

Descoperirea a fost făcută pe drumul de legătură dintre Oradea şi Autostrada A3.

„Este o descoperire fenomenală. Un asemenea tezaur nu mai există în Europa centrală şi de Est. Este foarte ciudată chestiunea pentru că abia se descoperise aurul, în eneolitic. Se pare că a fost mormântul unei femei, extrem de bogată. Nu ştim cine era, aici la Sîntandrei. Noi vom mai face o prezentare a tezaurului, când va fi totul pregătit", a declarat, pentru Agerpres, directorul MTC, istoricul Gabriel Moisa.

Ce au descoperit arheologii

Urmează ca tezaurul să fie prezentat în totalitate după ce se vor efectua determinări cronologice, analize ADN şi cercetări antropologice.

O parte dintre inelele din aur şi mărgele de sidef descoperite au fost expuse într-o vitrină, cu ocazia conferinţei de presă.

Citește și

Pedeapsa primită de un cetățean german care a vândut o comoară uimitoare, furată din România

Potrivit arheologului Dr. Călin Ghemiş, coordonatorul şantierelor arheologice, tezaurul de aur este cea mai importantă şi relevantă descoperire din punct de vedere arheologic şi patrimonial.

"Acesta conţine 169 de inele din aur, 800 de mărgele din sidef şi o brăţară plurispiralată din cupru. Tezaurul de aur este o descoperire senzaţională pentru perioada respectivă, având în vedere că toate piesele din aur din Bazinul Carpatic totalizează în jur 150 de bucăţi. Or, aici există peste 160 doar într-un singur inventar. Inelele de aur sunt în proces de curăţare la laborator şi au o greutate de peste 200 de grame. Este aur aluvionar, obţinut din nisip prin spălare, pentru că acesta se folosea în preistorie, nu din exploatări filoniene", a precizat Călin Ghemiş.

Inventarul complexului 22 din situl VIII este, conform acestuia, unul "extrem de bogat pentru perioada epocii cuprului", apreciat undeva pe la 4.500 înaintea erei noastre.

Cercetările arheologice au fost derulate de arheologii MTC în perioada 29 martie - 25 iunie, sub coordonarea arheologului dr. Călin Ghemiş (Muzeul Ţării Crişurilor), în colaborare cu conf. univ. dr. hab. Molnar Kovacs Zsolt (Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii Babeş - Bolyai din Cluj-Napoca), dr. Adrian Ursuţiu (Centrul Archaeo UBB - Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Academia Română, filiala Cluj-Napoca) şi lect. univ. dr. Florin Sfrengeu (Universitatea din Oradea).

Astfel au fost descoperite mai multe vestigii aparţinând unor orizonturi cultural-cronologice diferite (neolitic, epoca bronzului, epoca La Tene, aşezări sarmatice, epoca romană în Barbaricum, epoca medievală, necropolă de secol XVIII), rezultatele obţinute fiind de o însemnătate deosebită. Inventarul acestor complexe este constituit din ceramică, material osteologic şi unelte. Caracterul complexelor descoperite diferă de la un sit la altul şi de la o epocă la alta.

×

Agerpres

Agerpres

Agerpres

ULTIMELE STIRI

Confesiunile unei femei care curăță locurile crimelor. Ce cazuri au marcat-o de-a lungul timpului

Implicarea nord-coreeană împotriva Ucrainei, „o extindere periculoasă” a războiului, potrivit SUA şi aliaţilor lor

Câștigătoarea premiului de peste 100.000 de euro la Loto 6/49 este o pensionară. „Ăsta e darul meu de Crăciun pentru copii”

CELE MAI CITITE

Structura anului școlar 2024 - 2025. Când vor avea loc Evaluarea Națională și Bacalaureatul și când mai au elevii vacanță

Klaus Iohannis a eliberat din funcţie mai mulți magistraţi, printre care și un procuror din cadrul DIICOT

Un TikTok-er celebru a recunoscut că a primit bani și pentru promovarea lui George Simion, în campanie

Articol recomandat de sport.ro

O bătaie de joc românească: tatăl lui David Popovici le-a povestit francezilor cum politicul voia să profite de băiatul lui