Sute de hectare de spații verzi din București ar putea fi betonate. Activiștii trag un semnal de alarmă
Într-un București deja îmbâcsit și foarte poluat există riscul să respirăm și mai puțin aer curat. Aproape un sfert din spatiile verzi ale orașului s-ar putea transforma în ansambluri rezidențiale.
Vorbim despre o suprafață de aproximativ 400 de hectare, care riscă să fie betonate, atrag atenția activiștii de mediu.
Fostul ștrand Floreasca, Aleea Ștrandului Tei și o suprafață impresionantă de pe malul stâng al Dâmboviței figurează drept suprafețe construibile în noile Planuri Urbanistice ale Capitalei.
Una dintre zonele cele mai râvnite de investitorii imobiliari, o suprafață de peste șase hectare din fostul ștrand Floreasca a fost transformată din spațiu verde în suprafață construibilă.
Deocamdată, doar pe hârtie, în Planul Urbanistic al Sectorului 1. La cererea organizațiilor de mediu, proiectul a fost suspendat în instanță.
Dan Trifu, vicepreședinte Eco-Civica: ”Toate cele 6,2 hectare ar fi arătat edificate cum sunt aceste blocuri cu P+2 și mansardă, P+4. Chiar dacă ești proprietar particular sau este proprietate publică, nu ai voie să-i schimbi destinația. Un spațiu care într-adevăr era destinat bucureștenilor, aceasta a fost și scopul de amenajare a acestor maluri de lac”.
Și în zona fostului ștrand Băneasa mai multe ONG-uri au sesizat că aproape patru hectare de spațiu verde ar putea să dispară, acoperite de clădiri cu 14 etaje.
Povestea se repetă și în Sectorul 2, pe Aleea Parcului Tei și pe strada Tuzla.
”Dan Trifu, vicepreședinte Eco-Civica: Dacă vă puteți imagina pe mal de lac, într-o zonă verde, să construim blocuri cu 14 etaje, pe o stradă cu carosabil de 6 metri. Uitați-vă, la numai câțiva metri, avem acești mastodonți, aceste blocuri cu 10-11 etaje și care ar trebui să aibă un procent minim de 30% spațiu verde.
Reporter: Tot spațiul verde este cel de aici?
Dan Trifu: Sunt pietricele acestea cu câțiva arbuști de tuia”.
Varianta Agenției pentru Protecția Mediului din București, instituția care dă avize pentru planurile urbanistice, este diferită.
”Simona Aldea, director Agenția pentru Protecția Mediului București: Există în zona Lacului Tei o suprafață modificată care apare construibilă.
Reporter: De ce a fost aceea modificată?
Simona Aldea: Nu pot să vă spun acum care a fost considerentul pentru care primăria a propus așa.
Reporter: Dar care este considerentul pentru care le-ați avizat?
Simona Aldea: Pentru că la nivelul sectorului nu s-a diminunat spațiul verde. Prin niciunul dintre avize nu s-a diminuat spațiul verde”.
Și totuși, și în Sectorul 3 în noul plan urbanistic figurează mai puțin spatiu verde. Cu mai bine de 50 de hectare. Sunt suprafețele de pe malul stâng al Dâmboviței, care apar modificate în planșe.
Și acest Plan Urbanistic a fost suspendat în instanță. Deși și-au dat avizul, cei de la Agenția de Mediu așteaptă ca instanța să îndrepte greșeala.
”Simona Aldea, director Agenția pentru Protecția Mediului București: Am solicitat primăriei să compenseze în altă parte.
Reporter: Unde se vor compensa cele mai bine de 50 de hectare din Sectorul 3? Dați-mi niște exemple!
Simona Aldea: Pe fiecare bucățică de domeniu public pe care au găsit-o.
Reporter: Niște zone concrete îmi puteți spune?
Simona Aldea: Nu pot să vă spun adrese. Să știți că din punctul nostru de vedere, daca va fi o hotărâre judecătorească care să revină la prima propunere de plan urbanistic al Sectorului 3 ar fi foarte bine. Susținem această idee”.
Alexandra Dorobanțu, architect: ”Noi tot mâncăm, mâncăm din spațiile verzi și nu luăm în calcul că ele nu se mută în altă parte. Spațiul verde nu înseamnă o iarbă între niște garduri. Noi ne lovim în acest oraș de alergii de ambrozie, păi ele se dezvoltă că nu mai avem copaci. Spațiu verde înseamnă și copaci, nu doar dale înerbate”.
Conform unui raport al Centrului de Cercetare a Comisiei Europene de anul trecut, Bucureștiul apare cu 7,11 metri pătrați de spațiu verde pe cap locuitor.
Prin comparație, Viena și Berlin depășesc 20 de metri pătrați, iar Budapesta 16.
