Suprafețele cultivate cu aluni s-au dublat în ultimii cinci ani. Cât de rentabili sunt alunii
O afacere care a debutat ca una de nișă devine tot mai interesantă pentru fermierii români.
Suprafețele cultivate cu aluni s-au dublat în ultimii cinci ani și multe investiții au fost făcute cu ajutorul fondurilor europene. Alunele sunt foarte căutate pe piaţa externă, fiind des folosite în industria dulciurilor și în panificație. În funcție de calitate, un kilogram de alune de pădure poate costa și 60 de lei.
La câţiva kilometri de Aiud, în satul Ciuguzel, pe un deal scăldat de soare, mii de aluni au legat rod şi anul acesta.
Daniel Crăița, investitor: „Anul acesta preconizăm la 3-4 kilograme de alune pe plantă, iar anul viitor speram să ajungem la 10 kilograme pe plantă”.
Aceste plantaţii devin profitabile abia din al cincilea an iar după alţi șase ani cultivatorii pot să adune de pe un hectar peste trei tone. Investiţia iniţială pleacă de la 4.000 de euro, dar poate depăşi 10.000 de euro, dacă adăugăm şi instalaţiile pentru irigaţii. Durata de viaţă a unei plantaţii depăşeşte 40 de ani.
Daniel Crăița, investitor: „Ca şi productivitate, undeva între șase până la 10.000 de euro la hectar poţi să ai rentabilitate. Este o cultură care are multe avantaje: costuri medii de înfiinţare, costuri de întreţinere nu foarte mari”.
La câţiva kilometri distanţă, un alt tânăr, care a muncit în Germania, a învestit, acum opt ani, într-o plantaţie similară. De atunci, şi-a tot mărit suprafaţa, iar acum a ajuns la șase hectare. Nu stă cu teama că nu îşi va putea valorifica recolta.
Ciprian Bogdan Sandu, investitor: „Este foarte rentabilă datorită alunei care este un fruct neperisabil. Se poate culege acuma, ține unul-doi ani de zile”.
În judeţul Timiş mulţi investitori sunt italieni. Fabrizio Incanti are plantate la noi peste 100 de hectare. Marfa este deja contractată de o companie care produce bomboane de ciocolată şi care i-a oferit şi consultanță în toată această perioadă.
Fabrizio Incanti, proprietar de plantaţie de alune: „Cererea de alune, din punctul meu de vedere, va fi tot mai puternică. Industria asta dulciaria este o industrie care nu a avut o presiune negativă şi este tot în creştere”.
Alin Dobrei, profesor de pomicultură la USAMVB Timişoara: „Preferinţa pentru această cultură rezultă şi din faptul că se poate mecaniza. Știţi că forţa de muncă este o problemă, însă aceasta se poate mecaniza aproape în totalitate. Cererea pentru alune în piaţa europeană este foarte mare”.
O parte din producţie este valorificată în magazinele şi fabricile din ţară, însă grosul pleacă la export, la marii jucători din industria dulciurilor. Cel mai mare producător de alune din lume este Turcia, urmată de Italia şi Germania.
Alunele de pădure se pot mânca şi crude sau prăjite cu sare şi sunt o sursă importantă de calciu, fosfor, magneziu, potasiu şi fier. Medicii nutriţionişti spun însă că nu ar trebui să facem excese, pentru că au o valoare energetică mare, mai ales în amestec cu zahărul.
Etichete: agricultura, alune, ferma, fermieri,
