Stuful, o afacere profitabilă. Avem din plin, dar nu și forță de muncă
Prețuit pentru calitățile sale, stuful revine în atenția constructorilor, mai ales că în Delta Dunării casele trebuie să aibă acoperișul doar din această plantă.
Problema este că sunt tot mai puțini meșteri care știu să lucreze astfel de acoperișuri și nici muncitori care să taie stuful din apă nu prea se mai găsesc.
Puținul stuf care mai este recoltat ia drumul străinătății, din Europa până în China.
Cu o întindere de peste 170.000 de hectare, Delta Dunării este considerată cea mai întinsă zonă compactă de stufăriș din lume.
În perioada regimului comunist, de aici se recoltau un milion de tone de stuf pe an, care ajungeau la combinatele de celuloză și hârtie.
Considerat nerentabil după 1989, combinatul de la Chiscani, cea mai mare unitate pentru valorificarea stufului din țară, a fost închis. Din cele 170.000 de hectare de stuf, sâmbătă abia dacă mai exploatăm 15.000 în condiții primitive, cu târpanul, o seceră cu coadă mai lungă.
Recoltarea se face între 15 noiembrie și 15 martie, când puținii taietori de stuf, dispuși la muncă, îndură frigul, ceața densă și umezeala.
Stuful nu trebuie sădit, nu trebuie îngrijit și se reface singur, an de an.
Cel cules în această perioadă din Delta Dunării pleacă, de pildă, spre China, Germania, Olanda și Franța.
Cererea de stuf pe piața externă este uriașă, însă la noi nu există suficienți culegători. Nu mai sunt nici meșteri care împletesc stuful în acoperișuri pentru casele din Deltă. Meseria nu mai atrage pe nimeni.
Dobrin Tănase, meșter: „Este destul de grea și eforturile astea. Condițiile astea nu sunt ok, umezeala, munca necalificată în principiu.”
Reporter: „Se mai caută stuful în România, în 2020?”
Meșter: „Da, este o tendință de creștere, se caută mai bine, numai că stăm foarte prost cu forța de muncă. Din ce în ce mai prost."
În România, cererea de stuf a început să crească după ce au fost impuse noi reguli de construire în Delta Dunării. Acum, casele trebuie să aibă neapărat acoperiș de stuf.
Paul Condrat, proprietarul unei case acoperită cu stuf: „Un acoperiș din stuf pentru o casă înseamnă răcoare vara, căldură iarna, natură, tradiție. Până acum 50 - 70 de ani, stuful era un important material de construcție folosit la acoperișuri, dar și în construirea zidurilor caselor. Este, însă, un material foarte scump. Tehnica construirii acoperișului din stuf presupune costuri mari."
Stuful pentru un metru pătrat de acoperiș costă puțin peste 10 lei.
Mâna de lucru, tot mai greu de găsit, este cea care îi crește, însă, mult valoarea.
La Sarichioi, în Delta Dunării, Alex Filip a investit 10.000 de euro într-un acoperiș de 200 de metri pătrați.
Alex Filip, proprietarul unei case acoperite cu stuf: „Toate casele din Delta Dunării ar trebui să fie acoperite cu stuf. Este o resursă naturală extrem de frumoasă și bogată. Sunt meșteri care se ocupă doar de partea de stuf de acoperiș și meșteri cu mână fină, cei care fac împletituri din stuf. Părerea mea, că se găsesc, nici greu, dar nici ușor. Părerea mea este că ar trebui să-i prețuim și să încercăm să-i păstrăm aici."
Pentru cei care recoltează stuful, afacerea s-a dovedit foarte profitabilă. Străinii plătesc pentru o tonă de stuf 60 de euro, iar în ultimii cinci ani, sute de mii de tone au luat drumul străinătății.
Acoperișurile olandezilor, de pildă, sunt făcute din stuf românesc.
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
Etichete: calitati, constructori, delta dunarii, stuf,
.webp)
