Vești rele. Mâncarea noastră are în compoziție particule foarte fine de plastic. Care sunt cele mai predispuse alimente
Plasticul a ajuns inclusiv în fructele şi legumele pe care le mâncăm. Cercetătorii italieni care au ajuns la această concluzie înspăimântătoare confirma că acum plătim pentru anii în care am aruncat la întâmplare în natură tot soiul de ambalaje.
Odată descompuse acestea ajung în pământ şi în apă.
După ce au testat în laborator mai multe alimente, cercetătorii italieni au ajuns la concluzia că mâncarea noastră are în compoziție particule foarte fine de plastic.
Peturile, de exemplu aruncate în natură, se descompun se infiltrează în sol și apoi în pânza freatică. Plantele pe care le mâncăm cresc în acest pământ și se hrănesc cu tot ce găsesc în el, adică inclusiv plastic.
Printre cele mai predispuse produse alimentare la particulele micro și nano de plastic sunt lichidele. Apa, de exemplu, laptele, sucurile și orice băutură în general. Și asta pentru că transferul de particule se face mult mai ușor în mediu lichid. De asemenea, sunt șanse foarte mari să găsim particule fine de plastic în carnea de pește, dar și în fructe și legume.
Din apă, particulele de plastic ajung direct în pulpa fructelor și legumelor şi potrivit specialiştilor merele și morcovii sunt printre cele mai contaminate. Și carnea poate să conţină plastic.
Ștefan Voicu, Facultatea de Inginerie Chimică și Biotehnologii: ”Animalele, în momentul în care beau apă, aceste particule de dimensiuni extrem de mici sunt ingerate, ajung în sângele animalului respectiv și de acolo în țesuturile întregului organism. Vorbim de dimensiuni de la câteva zeci de nanometri până la dimensiuni de microni. Cele de microni să zicem că pot fi filtrate de rinichi, deși și acolo există o problemă, dar cele în dimensiuni nano nu au cum să fie filtrate. Ajung în sânge, în țesuturi și după aceea le găsim în carne, lapte”.
O parte dintre aceste particule ajung în alimente și prin intermediul ambalajelor, însă acest lucru este tot mai bine controlat de om. Legea obligă producătorii să testeze în prealabil fiecare ambalaj în condiții stricte de temperatură și mediu.
Gabriel Mustățea, șeful unui laborator pentru ambalaje alimentare: ”Plsaticele, în general sunt considerate sigure din punct de vedere al contactului cu alimentul. Dar intervin ulterior o serie de alți factori, și aici vorbim de depozitarea ulterioară, temperatură ridicată, care pot facilita migrarea unor alți compuși care în cantități mari se pot dovedi a fi toxici pentru organism”.
Conform studiilor recente din apă și mâncare, ingerăm săptămânal echivalentul, în plastic, al unui cârd de credit. Absorbite de organism aceste particule produc modificări ale metabolismului similare cu cele induse de cancer.
