Statele UE mută banii din ajutoare de criză spre energie și mediu: 45% din fonduri, alocate tranziției verzi în 2024

oameni pe strada, europa, steag ue
Shutterstock

Statele membre ale UE au cheltuit 90% din ajutoarele de stat pe care le-au primit pentru a sprijini priorităţile UE, în 2024, potrivit tabloului de bord privind ajutoarele de stat din 2025 al Comisiei Europene, publicat joi.

În timp ce cheltuielile totale au scăzut de la 203,35 miliarde euro, în 2023, la 168,23 miliarde euro, în 2024, statele membre au canalizat mai multe fonduri către sprijinirea principalelor iniţiative ale UE, cum ar fi protecţia mediului, energia, cercetarea, dezvoltarea şi inovarea, precum şi dezvoltarea regională, conformAgerpres.

În acelaşi timp, măsurile de ajutor în situaţii de criză legate de invadarea Ucrainei de către Rusia şi de pandemia de COVID-19 au continuat să fie eliminate treptat.

În 2024, protecţia mediului şi economiile de energie au fost principalele obiective în materie de ajutoare de stat, reprezentând 68,82 miliarde euro sau 45% din totalul ajutoarelor de stat pentru priorităţile UE.

"Într-o tranziţie strategică către durabilitate, statele membre au pus un accent mai mare pe ajutoarele pentru energie. Din totalul ajutoarelor cheltuite pentru protecţia mediului şi economiile de energie, ajutoarele de stat pentru eforturile de decarbonizare s-au ridicat la 30,45 miliarde euro. Ajutoarele pentru producţia de energie şi modernizarea infrastructurii au atins 27,31 miliarde euro în 2024. În plus, statele membre au canalizat 3,84 miliarde euro pentru a sprijini trecerea de la măsurile de urgenţă legate de criză la investiţii durabile pentru a accelera tranziţia către o economie "zero net" în temeiul cadrului temporar de criză şi de tranziţie ("CTCT"), axându-se pe implementarea energiei din surse regenerabile, pe decarbonizarea industrială şi pe investiţii sectoriale strategice. Două noi proiecte de instalaţii de fabricare a semiconductorilor au beneficiat de ajutoare de stat, 223,87 milioane euro fiind plătite în 2023 şi 352,85 milioane euro în 2024", se arată în comunicatul Executivului comunitar.

Citește și
oameni pe strada
România vizează să atragă 15 miliarde euro fonduri europene în 2026. „Investiţii cheie în spitale, şcoli, autostrăzi”

Mai mulți bani pentru dezvoltare și cercetare

De asemenea, în 2024 ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare şi inovare s-au ridicat la 14,16 miliarde euro, în timp ce statele membre au acordat ajutoare pentru dezvoltare regională în valoare de 13,42 miliarde euro. Cheltuielile aferente proiectelor importante de interes european comun (PIIEC) s-au ridicat la 2,62 miliarde euro în 2024. Ajutoarele de stat au contribuit, de asemenea, cu 4,59 miliarde euro la dezvoltarea benzii largi, care sprijină creşterea digitală a UE.

În plus, ajutoarele pentru agricultură, silvicultură şi zonele rurale au atins 10,43 miliarde euro, în timp ce sectoarele pescuitului şi acvaculturii au beneficiat de 212,87 milioane euro în 2024.

Măsurile în temeiul Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare ("RGECA") au reprezentat 69% din totalul măsurilor active de ajutor de stat, ceea ce reflectă preferinţa continuă pentru exceptările pe categorii. Împreună cu Regulamentul de exceptare pe categorii în sectorul agricol ("ABER") şi cu Regulamentul de exceptare pe categorii în sectorul pescuitului ("FIBER"), aceste măsuri au reprezentat, laolaltă, 87% din totalul măsurilor active de ajutor de stat şi 93% din măsurile noi. Datorită accentului pus pe măsurile de ajutor de dimensiuni mai mici, acestea au reprezentat doar 36% din cheltuielile totale, a precizat Executivul comunitar.

Ajutoarele de stat au contribuit, de asemenea, cu 4,59 miliarde euro la dezvoltarea benzii largi, care sprijină creşterea digitală a UE.

Cheltuielile totale cu ajutoarele acordate în contextul crizei au scăzut semnificativ, ajungând la 16,33 miliarde euro, ceea ce reprezintă o reducere de 67% faţă de anul precedent, ajutoarele axându-se în principal pe abordarea impactului invadării Ucrainei de către Rusia. 

Articol recomandat de sport.ro
Dan Petrescu și-a spus oful într-un moment greu: "Rusia, Italia, Anglia! Mai puțin din România"
Dan Petrescu și-a spus oful într-un moment greu: "Rusia, Italia, Anglia! Mai puțin din România"
Citește și...
Peste patru miliarde de euro din fonduri europene pentru agricultura românească. Record de absorbție a fondurilor UE
Peste patru miliarde de euro din fonduri europene pentru agricultura românească. Record de absorbție a fondurilor UE

Peste patru miliarde de euro au fost livrate de către Comisia Europeană, iar până la finalul lunii ianuarie România va mai încasa peste un miliard de euro, a anunţat marţi ministrul Agriculturii.

România vizează să atragă 15 miliarde euro fonduri europene în 2026. „Investiţii cheie în spitale, şcoli, autostrăzi”
România vizează să atragă 15 miliarde euro fonduri europene în 2026. „Investiţii cheie în spitale, şcoli, autostrăzi”

Ţinta României pentru 2026 este atragerea a cel puţin 15 miliarde de euro fonduri europene, sumă ce reprezintă dublarea maximului istoric de atragere a unor astfel de fonduri, a anunțat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru.

Guvernul finalizează cu întârziere trei jaloane PNRR. Peste 800 milioane de euro din fonduri europene sunt în joc
Guvernul finalizează cu întârziere trei jaloane PNRR. Peste 800 milioane de euro din fonduri europene sunt în joc

Finalul lunii noiembrie a fost termenul limită pentru trei jaloane din PNRR. Împreună, acestea ar fi trebuit să aducă reforme importante pentru statul român, dar și peste 800 de milioane de euro din fonduri europene.

Recomandări
Președintele Nicușor Dan: În 2025, democraţia românească ”a reuşit să facă faţă” unui ”război hibrid”
Președintele Nicușor Dan: În 2025, democraţia românească ”a reuşit să facă faţă” unui ”război hibrid”

Preşedintele Nicuşor Dan afirmă că democrația din România a reușit în 2025 să înfrunte cu succes ”un război hibrid”, după ”un ciclu electoral prelungit, care n-a fost lipsit de dificultăţi”.  

CAB respinge suspendarea comitetului pentru reforma justiției creat de Ilie Bolojan. CSM critică existența grupului de lucru
CAB respinge suspendarea comitetului pentru reforma justiției creat de Ilie Bolojan. CSM critică existența grupului de lucru

Judecătorii de la Curtea de Apel București au respins cererea de suspendare a activității Comitetului pe justiție constituit la inițiativa premierului Ilie Bolojan. Activitatea, dar și formarea grupului este criticată și de CSM.

CCR decide vineri soarta reformei magistraților asumată de Guvern. Este a treia amânare după refuzul unor judecători
CCR decide vineri soarta reformei magistraților asumată de Guvern. Este a treia amânare după refuzul unor judecători

Curtea Constituțională va lua o decizie vineri, 16 ianuarie, în privința reformei magistraților pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea pe 2 decembrie.