Statele UE mută banii din ajutoare de criză spre energie și mediu: 45% din fonduri, alocate tranziției verzi în 2024

62606315
Shutterstock

Statele membre ale UE au cheltuit 90% din ajutoarele de stat pe care le-au primit pentru a sprijini priorităţile UE, în 2024, potrivit tabloului de bord privind ajutoarele de stat din 2025 al Comisiei Europene, publicat joi.

În timp ce cheltuielile totale au scăzut de la 203,35 miliarde euro, în 2023, la 168,23 miliarde euro, în 2024, statele membre au canalizat mai multe fonduri către sprijinirea principalelor iniţiative ale UE, cum ar fi protecţia mediului, energia, cercetarea, dezvoltarea şi inovarea, precum şi dezvoltarea regională, conformAgerpres.

În acelaşi timp, măsurile de ajutor în situaţii de criză legate de invadarea Ucrainei de către Rusia şi de pandemia de COVID-19 au continuat să fie eliminate treptat.

În 2024, protecţia mediului şi economiile de energie au fost principalele obiective în materie de ajutoare de stat, reprezentând 68,82 miliarde euro sau 45% din totalul ajutoarelor de stat pentru priorităţile UE.

"Într-o tranziţie strategică către durabilitate, statele membre au pus un accent mai mare pe ajutoarele pentru energie. Din totalul ajutoarelor cheltuite pentru protecţia mediului şi economiile de energie, ajutoarele de stat pentru eforturile de decarbonizare s-au ridicat la 30,45 miliarde euro. Ajutoarele pentru producţia de energie şi modernizarea infrastructurii au atins 27,31 miliarde euro în 2024. În plus, statele membre au canalizat 3,84 miliarde euro pentru a sprijini trecerea de la măsurile de urgenţă legate de criză la investiţii durabile pentru a accelera tranziţia către o economie "zero net" în temeiul cadrului temporar de criză şi de tranziţie ("CTCT"), axându-se pe implementarea energiei din surse regenerabile, pe decarbonizarea industrială şi pe investiţii sectoriale strategice. Două noi proiecte de instalaţii de fabricare a semiconductorilor au beneficiat de ajutoare de stat, 223,87 milioane euro fiind plătite în 2023 şi 352,85 milioane euro în 2024", se arată în comunicatul Executivului comunitar.

Mai mulți bani pentru dezvoltare și cercetare

De asemenea, în 2024 ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare şi inovare s-au ridicat la 14,16 miliarde euro, în timp ce statele membre au acordat ajutoare pentru dezvoltare regională în valoare de 13,42 miliarde euro. Cheltuielile aferente proiectelor importante de interes european comun (PIIEC) s-au ridicat la 2,62 miliarde euro în 2024. Ajutoarele de stat au contribuit, de asemenea, cu 4,59 miliarde euro la dezvoltarea benzii largi, care sprijină creşterea digitală a UE.

În plus, ajutoarele pentru agricultură, silvicultură şi zonele rurale au atins 10,43 miliarde euro, în timp ce sectoarele pescuitului şi acvaculturii au beneficiat de 212,87 milioane euro în 2024.

Măsurile în temeiul Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare ("RGECA") au reprezentat 69% din totalul măsurilor active de ajutor de stat, ceea ce reflectă preferinţa continuă pentru exceptările pe categorii. Împreună cu Regulamentul de exceptare pe categorii în sectorul agricol ("ABER") şi cu Regulamentul de exceptare pe categorii în sectorul pescuitului ("FIBER"), aceste măsuri au reprezentat, laolaltă, 87% din totalul măsurilor active de ajutor de stat şi 93% din măsurile noi. Datorită accentului pus pe măsurile de ajutor de dimensiuni mai mici, acestea au reprezentat doar 36% din cheltuielile totale, a precizat Executivul comunitar.

Ajutoarele de stat au contribuit, de asemenea, cu 4,59 miliarde euro la dezvoltarea benzii largi, care sprijină creşterea digitală a UE.

Cheltuielile totale cu ajutoarele acordate în contextul crizei au scăzut semnificativ, ajungând la 16,33 miliarde euro, ceea ce reprezintă o reducere de 67% faţă de anul precedent, ajutoarele axându-se în principal pe abordarea impactului invadării Ucrainei de către Rusia. 

Articol recomandat de sport.ro
Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”
Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”
Citește și...
Țara care refuză categoric să trimită trupe în Groenlanda. „Ar fi sfârşitul lumii aşa cum o ştim”

Premierul Poloniei, Donald Tusk, a exclus joi orice participare militară a țării sale în Groenlanda și a avertizat că un atac al unei țări NATO asupra teritoriului altei membre ar provoca un dezastru politic de proporții istorice.

O femeie din Aiud, arestată după ce şi-a ucis copilul nou-născut. Micuțul a murit asfixiat în coșul de rufe

O femeie în vârstă de 42 de ani, din municipiul Aiud, a fost arestată preventiv, joi, fiind acuzată că a provocat moartea copilului său nou-născut, la scurt timp după naştere.

Turcii vor zbura pe cerul României cu F-16. Statul NATO desfășoară misiuni specifice

Turcia va participa din nou la misiunile de poliţie aeriană ale NATO, urmând să desfăşoare avioane de vânătoare în Estonia şi România, a anunţat joi Ministerul Apărării de la Ankara.

Recomandări
Politico: UE, luată prin surprindere de propunerea lui von der Leyen privind statutul de „membru asociat” pentru Canada

Ursula von der Leyen a vrut să facă senzație, miercuri, cu discursul său important despre Starea Uniunii.

Primele arestări după violențele din Piața Victoriei. Ce profil au inculpații. Unul nu are domiciliul în România

Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a respins propunerile de arestare preventivă formulate de procurori pe numele a patru dintre cele cinci persoane reţinute după ce au provocat violenţe la protestul fermierilor din Piaţa Victoriei. 

Consultări la Cotroceni azi. Președintele Nicușor Dan a chemat liderii partidelor parlamentare pentru desemnarea premierului

Preşedintele Nicuşor Dan a invitat joi la Palatul Cotroceni preşedinţii şi reprezentanţii partidelor şi formaţiunilor politice din Parlament pentru consultări privind desemnarea candidatului la funcţia de prim-ministru.