CAB respinge suspendarea comitetului pentru reforma justiției creat de Ilie Bolojan. CSM critică existența grupului de lucru

Curtea de Apel București a respins cererea de suspendare a deciziei de constituire a Comitetului guvernamental pentru modificarea legilor justiţiei, solicitare depusă de Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept, o organizaţie neguvernamentală condusă de avocata Elena Radu.

„Solutia pe scurt: Respinge excepţia lipsei calităţii de reprezentant al dnei Elena Radu pentru reclamanta CASD, ca neîntemeiată. Respinge excepţiile lipsei calităţii procesuale active şi lipsei de interes a reclamantei, ca neîntemeiate. Admite excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Guvernul României şi Secretariatul General al Guvernului. Respinge cererea formulată în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Secretariatul General al Guvernului, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuale pasivă. Respinge cererea de suspendare a executării Deciziei nr.574/2025 formulată în contradictoriu cu pârâtul PRIM-MINISTRUL ROMÂNIEI, ca neîntemeiată”, a stabilit CAB.

Decizia vine după ce în urmă cu o săptămână, instanţa a amânat pronunţarea pentru 15 ianuarie, cu o zi înainte ca la CAB să fie judecate contestaţiile vizând numirea a doi dintre judecătorii Curţii Constituţionale, Mihai Busuioc şi Dacian Dragoş, iar CCR să decidă asupra pensiilor magistraţilor. Decizia privind revizuirea legislaţiei din domeniul justiţiei a fost atacată la CAB şi de avocata Silvia Uscov (AUR), instanţa urmând să se pronunţe în acest caz în 19 ianuarie.

În 24 decembrie 2025, la câteva zile de la publicarea în Monitorul Oficial a hotărârii de înfiinţare a Comitetului pentru revizuirea legislaţiei din domeniul justiţiei, iniţiat de premierul Ilie Bolojan, Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept, condusă de avocata Elena Radu, a contestat decizia, solicitând instanţei de contencios administrativ de la Curtea de Apel Bucureşti suspendarea actului administrativ. Instanţa a stabilit termenul de 8 ianuarie 2026, însă a amânat pronunţarea cu o săptămână, la data de 15 ianuarie.

Citește și

Livratori din Bangladesh aduși în România cu promisiuni false. Chinul la care au fost supuși când au ajuns în țara noastră

Atribuțiile Comitetului pentru revizuirea legilor justiţiei

Printre atribuţii, acest grup de lucru va avea analiza efectelor punerii în aplicare a legislaţiei din domeniul justiţiei adoptate în 2022, dar şi a opiniilor formulate de către asociaţiile reprezentative ale magistraţilor şi de către ONG-uri.

De asemenea, Comitetul solicită puncte de vedere din partea instituţiilor, autorităţilor şi organizaţiilor, inclusiv de la nivel internaţional, din domeniul justiţiei şi propune măsuri pentru asigurarea imparţialităţii, independenţei şi eficienţei actului de justiţie, în acord cu valorile constituţionale şi standardele internaţionale privind statul de drept.

Potrivit documentului, la lucrările Comitetului pot participa, pe baza invitaţiei premierului, reprezentanţi ai altor autorităţi şi instituţii publice, ai societăţii civile şi ai organizaţiilor internaţionale.

Decizia mai prevede că, în vederea îndeplinirii atribuţiilor, în cadrul Comitetului se pot constitui grupuri de lucru tematice, la nivel tehnic, alcătuite din experţi ai Cancelariei Prim-Ministrului şi ai Ministerului Justiţiei, precum şi din experţi ai instituţiilor sau care au calitatea de invitaţi, desemnaţi în acest sens.

La şedinţele Comitetului sau ale grupurilor de lucru tematice la nivel tehnic pot participa, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai altor entităţi de drept public şi privat relevante, din ţară şi din străinătate. Membrii Comitetului vor putea fi asistaţi în cadrul întâlnirilor de specialişti ai instituţiilor reprezentate.

Conform aceluiaşi act administrativ, Comitetul adoptă recomandări, prin consensul membrilor săi. În lipsa consensului, opţiunile identificate vor fi transmise prim-ministrului pe baza unei analize comparative. Recomandările adoptate sunt comunicate autorităţilor competente în vederea iniţierii proiectelor de acte cu caracter normativ sau a măsurilor administrative necesare pentru punerea lor în aplicare.

CSM, nemuluțimit de Comitelul pentru legile justiției

După ce și-a trimis reprezentanții la discuțiile de la Guvern legate de reforma justitiție, CSM acuză „lipsa de transparență” și a ambiguității a modului în care a fost desemnat Comitetului de analiză și propunerile făcute.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) atrage atenția asupra caracterului profund ambiguu și netransparent al Comitetului de analiză a legislației în domeniul justiției la care și-a trimis reprezentanții.

Într-un comunicat emis după întâlnirea de la Guvern din 14 ianuarie 2026, Secția pentru judecători a subliniat că nu există un temei legal clar pentru formarea acestei comisii și că nu este limpede care sunt atribuțiile sale sau cum ar trebui să interacționeze cu instituțiile din sistemul judiciar.

„Reprezentanții Secției pentru judecători au constatat caracterul profund echivoc al bazei de constituire și funcționare a acestui Comitet, în condițiile în care nu există un temei normativ explicit care să îi definească statutul juridic, competențele, limitele mandatului sau raporturile cu autoritățile constituționale ale sistemului judiciar. Această ambiguitate normativă face imposibilă identificarea naturii activității acestui comitet și transformă demersul într-un mecanism informal, lipsit de legitimitate juridică”, transmite CSM.

Conducerea instituției a mai adăugat că în această situație, prezența judecătorilor Claudiu Drăgușin și Alin Ene la aceste discuții, oferă „o aparență de legitimitate unui mecanism informal, lipsit de credibilitate și de garanțiile minime ale unui dialog instituțional real”. CSM reclamă lipsa de transparență în ceea ce privește criteriile de selecție a participanților, modul în care se stabilește agenda și autorii propunerilor legislative.

Articol recomandat de sport.ro

Jutta Leerdam, cadou de 200.000 de euro: Jake Paul și-a răsfățat „regina”